Sentimentul apartenenţei

Publicat în Dilema Veche nr. 640 din 26 mai - 2 iunie 2016
Ce ┼čtii s─â faci? jpeg

De 66 de ani, ├«ntr-un ora╚Ö din Franconia (Dinkelsb├╝hl), sa╚Öii transilv─âneni stabili╚Ťi ├«n Germania se ├«nt├«lnesc pentru a-╚Öi s─ârb─âtori apartenen╚Ťa la acela╚Öi grup etnic ╚Öi la r─âd─âcinile lui ardelene╚Öti. Motto-ul ├«nt├«lnirii din acest an a fost: ÔÇ×Eu apar╚Ťin acestei comunit─â╚Ťi. ╚śi tu?ÔÇť Am avut ╚Öansa de a participa la ceremoniile de la Dinkelsb├╝hl ╚Öi tot ce am v─âzut, auzit ╚Öi tr─âit a fost de natur─â s─â m─â emo╚Ťioneze intens ╚Öi s─â m─â pun─â pe g├«nduri. Peste 20.000 de oameni ÔÇô dintre care aproximativ 80% ├«nc─â vorbesc bine rom├óne╚Öte ÔÇô au f─âcut o demonstra╚Ťie de solidaritate, de sim╚Ť comunitar ╚Öi de afectivitate decent─â (╚Öi nobil─â), toate legate de tradi╚Ťiile lor specifice, dar ╚Öi de ╚Ťara din care au plecat. Serbarea se cheam─â Heimattag, ceea ce, ├«n traducere, ar ├«nsemna ÔÇ×ziua patriei, ziua locului de ba╚Ötin─âÔÇť. Dar era limpede c─â, f─âr─â ipocrizie ╚Öi f─âr─â echivoc, participan╚Ťii la programul comemorativ resim╚Ťeau drept ÔÇ×patrieÔÇť at├«t ╚Ťara ├«n care tr─âiau, c├«t ╚Öi cea de care se desp─âr╚Ťiser─â, dup─â 875 de ani de istorie transilvan─â. ÔÇ×PatriaÔÇť ├«╚Öi pierde, astfel, caracterul exclusiv, parohial, pentru a se deschide spre un sentiment mai complex al identit─â╚Ťii, care poate include nu doar locul na╚Öterii, ci ╚Öi locul adop╚Ťiei sau al reintegr─ârii. M─â ├«ntreb ├«n ce m─âsur─â diaspora rom├óneasc─â a fost vreodat─â (sau este) capabil─â s─â ├«╚Öi dea ├«nt├«lnire o dat─â pe an, vreme de decenii, pentru a ÔÇ×╚Ťine aproapeÔÇť, pentru a omagia ╚Ťara de ob├«r╚Öie ╚Öi, totodat─â, ╚Ťara-gazd─â. ├Än diaspora noastr─â predomin─â divergen╚Ťele, fragmentarea, iar c├«nd e vorba de ÔÇ×patrieÔÇť, se penduleaz─â ├«ntre o nostalgie de parastas (care duce spre o existen╚Ť─â de ghetto) ╚Öi o fudulie de expatriat, care nu mai vrea s─â fie asimilat cu clar-obscurul ÔÇ×r─âd─âcinilorÔÇť proprii. Cu notabile excep╚Ťii, rom├ónii ÔÇ×pleca╚ŤiÔÇť ori stau ├«n str─âin─âtate cu g├«ndul ├«nl─âcrimat la ÔÇ×telemeaua noastr─â de-acas─âÔÇť, ori se prefac c─â nu mai ╚Ötiu bine rom├óne╚Öte ╚Öi c─â, de fapt, nu au nici o leg─âtur─â cu meleagurile natale. Sa╚Öii transilvani reu╚Öesc, dimpotriv─â, s─â nu fie nici provinciali tri╚Öti, nici cosmopoli╚Ťi cu fasoane. O lec╚Ťie de care ar trebui s─â ╚Ťinem seama.

Programul de la Dinkelsb├╝hl a fost bogat ╚Öi pitoresc: defil─âri ample, ├«n costum tradi╚Ťional, cu inevitabilul acompaniament de fanfar─â, procesiuni cu f─âclii, dansuri zonale, mese rotunde, discursuri de protocol, recep╚Ťii, dineuri festive etc. Au fost de fa╚Ť─â premierul Dacian Ciolo╚Ö, Peter Altmaier, ╚Öef al cancelariei federale ╚Öi ministru pentru probleme speciale, Bernd Fabritius, parlamentar federal ╚Öi pre╚Öedinte al Uniunii Sa╚Öilor ardeleni din Germania, ambasadorul rom├ón din Berlin, ambasadorul german de la Bucure╚Öti ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťi politicieni, arti╚Öti, oameni de cultur─â, ├«ntreprinz─âtori etc. Totul ├«ntr-o atmosfer─â de cordialitate, bun─â-dispozi╚Ťie, bucurie a comunic─ârii ╚Öi orientare spre viitor.

Profit de ocazie ca s─â diversific pu╚Ťin ideea pe care o avem ├«ndeob╚Öte cu privire la dominanta ÔÇ×cultural─âÔÇť a spa╚Ťiului autohton. Toat─â lumea ╚Ötie c─â s├«ntem marca╚Ťi, prin limb─â, temperament, istorie modern─â, de modelul francez. E adev─ârat. Pe de alt─â parte, nu p─ârem s─â realiz─âm aportul decisiv al spiritului german ├«n constituirea ╚Öi consolidarea elitelor noastre. Eminescu ÔÇô student la Viena ╚Öi Berlin, Titu Maiorescu ÔÇô gimnaziu la Viena, doctorat la Giessen, Nicolae Iorga ÔÇô studii la Berlin, doctorat la Leipzig, Lucian Blaga ÔÇô studii ╚Öi doctorat la Viena. S─â amintim ╚Öi c─â primul profesor de sculptur─â din ╚Ťar─â (Karl Storck) a fost un neam╚Ť n─âscut la Hanau, c─â pe profesorul de la Bucure╚Öti al t├«n─ârului Br├óncu╚Öi ├«l chema Hegel, c─â ambian╚Ťa modelatoare a pictorului ╚śtefan Luchian a fost ╚Öcoala m├╝nchenez─â. Iar astea s├«nt doar c├«teva exemple, e drept, fondatoare. Nu mai vorbim de ├«mprejurarea semnificativ─â c─â Rom├ónia a intrat cu adev─ârat ├«n modernitate sub Domnia ╚Öi datorit─â Domniei lui Carol I. Ar fi de ad─âugat c─â minoritatea german─â a fost, cred, mult─â vreme, singura din ╚Ťara noastr─â care s-a constituit ÔÇô pentru restul popula╚Ťiei ÔÇô ├«n model de urmat. ÔÇ×A face treab─â nem╚Ťeasc─âÔÇť a devenit un superlativ al performan╚Ťei. Nu spun toate astea ca s─â diminuez rolul Fran╚Ťei ├«n alc─âtuirea profilului nostru politic ╚Öi intelectual. Lucian Blaga ╚Öi-a pus, la un moment dat, problema unei compara╚Ťii ├«ntre influen╚Ťa francez─â ╚Öi cea german─â asupra ÔÇ×matriceiÔÇť noastre stilistice. A ajuns la concluzia c─â influen╚Ťa francez─â e ÔÇ×modelatoareÔÇť (te face s─â devii mai ÔÇ×francezÔÇť), ├«n vreme ce influen╚Ťa german─â e ÔÇ×catalitic─âÔÇť: te face s─â devii, ├«n tot mai mare m─âsur─â, tu ├«nsu╚Ťi.

M─â tem c─â nici noi ╚Öi nici sa╚Öii nu lu─âm not─â cu suficient─â responsabilitate de fertila noastr─â coprezen╚Ť─â ├«n spa╚Ťiul rom├ónesc. Unul din efectele triste ale acestei situa╚Ťii este starea patrimoniului nostru comun din localit─â╚Ťile transilv─ânene p─âr─âsite de minoritarii germani. Semnalez, totu╚Öi, cu titlu de excep╚Ťie, efortul unui sas, Michael Schmidt, plecat din ╚Ťar─â, dar revenit dup─â 1989: pe l├«ng─â importantele sale investi╚Ťii ├«n Rom├ónia reg─âsit─â, i se datoreaz─â proiectul de reconstruc╚Ťie a satului natal, Cri╚Ť (Kreuz), din preajma Sighi╚Öoarei. Solitar, dar tenace, pragmatic, dar generos, Michael Schmidt e un excelent exemplu de eficien╚Ť─â ÔÇ×bilateral─âÔÇť: e ╚Öi ÔÇ×de-ai lorÔÇť ╚Öi ÔÇ×de-ai no╚ÖtriÔÇť. Profitul e reciproc. Carevas─âzic─â, se poate!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.