Secolul XX continuă

Publicat în Dilema Veche nr. 963 din 22 septembrie – 28 septembrie 2022
Frica lui Putin jpeg

În anii ’90 erau celebre două teorii geopolitice care își propuneau să anticipeze starea lumii în următoarele decenii ale secolului XXI. Cea dintîi, a lui Francis Fukuyama, credea că succesul democrațiilor liberale, după încheierea în favoarea lor a Războiului Rece, anunță o lume liberală pașnică și cam plictisitoare, descrisă în termenii hegelieni de „sfîrșit al istoriei”. Cealaltă teorie, aparținînd lui Samuel Huntington, vedea dimpotrivă viitorul în termeni de conflicte, dar nu între ideologii sau interese de stat tradiționale, ci în termeni de „civilizații”, adică de mari unități socio-politice definite mai ales în funcție de religiile dominante, precum civilizația catolică-protestantă, civilizația slav-ortodoxă, civilizația islamică etc.

Acum, la 25-30 de ani de la acele „predicții”, nu putem decît constata că ambele s-au înșelat profund sau, dacă vreți, au descris niște lumi care nu seamănă cu lumea noastră.

Că lumea noastră e departe, foarte departe de o lume liberală a devenit destul de evident. Liberalismul autentic e în dispută și supus atacurilor chiar și în interiorul principalelor țări occidentale, fie dinspre „progresism”, fie dinspre populismul de dreapta sau dinspre „nativitism” etc.

Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală. Dar nici Huntington n-a „prezis” corect. E adevărat că, pentru circa un deceniu, terorismul islamic a părut să semene cu un conflict între islam și creștinism, dar chiar și pe atunci descrierea aceasta era discutabilă. Astăzi însă vedem că marile conflicte nu sînt atît civilizaționale, în sensul lui Huntington, adică definite de lupta dintre mari religii și culturi, chipurile incompatibile, ci sînt ideologice, după rețetele secolului XX și chiar XIX. De ce Rusia a atacat și invadat parțial Ucraina? Nu, desigur, din motive de ortodoxie, nici fiindcă se simțea amenințată de Vest – cum susține propaganda rusă –, ci fiindcă o evoluție democratică și „europeană” a Ucrainei amenința puterea autoritară de la Kremlin. O țară care își ucide și întemnițează disidenții, care face din alegeri un exercițiu propagandistic cu rezultat știut de dinainte, îmbătată încă de obsesia imperiului și a grandorii militare, nu poate fi decît agresivă, revanșardă. Cîtă vreme Rusia, China, Iranul, Coreea de Nord etc. vor rămîne niște autocrații – indiferent de felul în care se definesc – nu va fi nici calm, nici pace în lume, iar asta nu fiindcă ele ar avea „civilizații” incompatibile cu civilizația occidentală, cum voia Huntington, ci pur și simplu fiindcă regimurile autoritare și opresive se simt amenințate și provocate continuu de însăși existența unor țări puternice, prospere, democratice și libere. Sigur, conducători precum Xi Jinping, Putin, Erdogan etc. pot pretinde că țările lor exprimă politic „civilizații” incompatibile cu Vestul, ori că Vestul e „decadent” sub raport civilizațional, dar asta nu-i decît propagandă. De asemenea, nu cred deloc că religia îi împiedică pe ruși să fie ceva mai democrați și deschiși către Vest, așa cum aceeași religie nu-i împiedică pe ucraineni. De ce, în termeni politici, sociali, economici, Japonia și Coreea de Sud aparțin Occidentului, și nu „civilizației” extrem-orientale?

Pretutindeni unde sînt oameni, indiferent de „civilizație”, ei vor să fie liberi. Dar pretutindeni libertatea lor e sub asediu.  În plus, în multe părți ale lumii acest deziderat omenesc nu poate fi realizat, deoarece există guvernări care pretind să-i păstreze pe oameni într-un etern minorat, impunîndu-le cum să trăiască și ce să gîndească. Eventual îi somează să creadă că civilizația proprie este ostilă libertății prin natură și că alegerea majoră este între libertate și pierderea identității, nu între libertate și opresiune. Degeaba a crezut Fukuyama că, după înfrîngerea nazismului și a comunismului, liberalismul nu mai are inamici. Iată însă că există, ca și în secolul XX, țări comuniste (China, Coreea de Nord), dar există și țări fasciste (Rusia lui Putin), indiferent în ce termeni se reprezintă acestea pe sine. Și, precum într-o reluare a „pactului Molotov-Ribbentrop”, vedem în zilele astea încercări de coalizare a comuniștilor și a fasciștilor de pretutindeni împotriva ordinii democrate și liberale. 

Secolul XX continuă.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Ligia Deca FOTO Presidency jpg
Cine este Ligia Deca, noul ministru al Educației
Ligia Deca, fosta șefă a Ligii Studenților Români din Străinătate și actuala consilieră pe educație a președintelui Klaus Iohannis, a fost votată de liberali pentru a prelua portofoliul Ministerului Educației.
florin raducioiu
FCSB, în derivă: Răducioiu, verdict devastator pentru echipa lui Becali
Bucureștenii plătesc pentru amatorismul care face ravagii la club, de câțiva ani buni.
Protest in Iran FOTO EPA EFE jpg
Proteste în Iran. Studenții de la mai multe universități au manifestat față de represaliile poliției
Forțele de securitate iraniene au intrat în conflict cu studenții de la o universitate importantă din Teheran, a relatat presa de stat, în cel mai recent semn al unei represiuni mortale a protestelor la nivel național.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia