Să fii „ales”?

Publicat în Dilema Veche nr. 1022 din 9 noiembrie – 15 noiembrie 2023
image

Cînd a început războiul din Ucraina, n-am văzut în marile orașe europene nici uriașe demonstrații anti-ucrainene, nici anti-rusești. N-am auzit inși strigînd „Moarte Rusiei!” sau „Moarte Ucrainei!”, ci, cel mult, cîțiva disidenți cu pancarte inscripționate „Jos Putin!”. Cînd, nu demult, azerii au cucerit Nagorno-Karabah de la Armenia, n-am auzit mulțimi furioase defilînd la Paris, Berlin sau Londra ca să scandeze „Moarte azerilor!”, deși nu sînt puțini armenii din Occident. N-am văzut nici cimitire azere desacralizate, nici proprietăți azere desemnate cu însemne caracteristice pe pereți sau porți. Nici stîngiștii n-au țipat ca din gură de șarpe: „Free Nagorno-Karabah!”. Nici o putere n-a calificat Azerbaidjanul drept „ocupant care și-a pierdut dreptul de a fi considerat stat”; nici una, nici măcar Rusia, n-a susținut că Armenia n-ar mai avea dreptul la apărare. Sau, cînd zilele trecute un milion și jumătate de afgani, care trăiau de zeci de ani (mulți de cînd s-au născut) în Pakistan în exil, au fost expulzați cu forța și obligați să se întoarcă într-o țară condusă de talibanii de care fugiseră ei sau părinții lor, ONU n-a protestat solemn pentru încălcarea gravă a drepturilor omului, Consiliul de Securitate nu s-a reunit, nici OMS nu s-a scandalizat de condițiile inumane de igienă. Marile puteri au tăcut, iar presa a acordat spații restrînse evenimentului. Și, între timp, n-am auzit ca în campusurile unor mari universități americane cauza afgană, pakistaneză, azeră ori cea armeană, ba nici măcar cea ucraineană să nască scandaluri, contestări ori amenințări cu moartea pe rețelele de socializare.  

Bănuiți unde vreau să ajung: e destul ca conflictul să aibă de-a face cu Israelul pentru ca întreaga lume să pară tratată cu electroșocuri. O țară cît trei județe românești (Israel), aproape de neobservat pe un planiglob, înconjurată de țări uriașe, cu populații arabo-musulmane de zeci de milioane, devine dintr-o dată, pentru mulți și multe grupuri, agresorul universal, cînd nu încarnarea Satanei, deși totul a început printr-o baie de sînge avînd drept autori pe teroriștii Hamas și drept victime pe israelieni. Cînd e vorba despre Israel, toate proporțiile se schimbă, iar standardele obișnuite în alte cazuri se aruncă la coș. Echitatea în aprecieri se evaporă. IDF e condamnată dacă lovește vreo unitate spitalicească în Gaza – și pe bună dreptate –, deși nu asta a fost intenția ei; în schimb, n-aud condamnări de la ONU, OMS și diferite ONG-uri dedicate drepturilor omului, a faptului că Hamas a construit deliberat fortificații și tuneluri pentru stocat arme și muniții sub spitale. „Free Palestine!”, se strigă cu vehemență la adresa Israelului – de acord, au și ei o răspundere –, dar de ce nu și la adresa Egiptului, Iordaniei și, în general, a statelor arabe? Pînă în 1967, Gaza era egipteană și Cisiordania (West Bank) iordaniană; nimeni nu le cerea acelor state să „elibereze Palestina”, ci ele toate voiau „să șteargă Israelul de pe hartă” și „să-i arunce pe evrei în mare”. De atunci, Egiptul și Iordania au devenit mai înțelepte, dar nu și Iranul și organizații precum Hamas sau Hezbollah. Atunci de ce unii țipă împotriva evreilor și nu a iranienilor? 

Pe de altă parte, dacă Guvernul Netanyahu greșește (ceea ce o majoritate consistentă a israelienilor acceptă), de ce sînt insultați sau amenințați evreii din New York sau din Paris? Cînd afganii, azerii, armenii, pakistanezii sau turcii sînt în război sau persecută minorității, deranjul global e minim. Dar cînd se crede că o fac israelienii, dintr-o dată o parte a lumii își reamintește de „oculta mondială”, care, cică, îi are în spate pe evrei. Iar stînga radicală rememorează brusc că evreii au adus capitalismul, dreapta radicală – că au adus comunismul, și împreună își dau mîna în antisionism, forma „politically correct” a antisemitismului contemporan. Cînd la mijloc sînt uigurii persecutați de chinezi sau kurzii oropsiți de turci, nu frisonează aproape nimeni pe „rețele”. Nici măcar cînd creștinii sînt supuși unor pogromuri în India sau în vreo țară africană nu e mare rumoare. Dar ia să intre poliția israelienă pe Esplanada moscheilor din Ierusalim, fie și ca să prevină un atentat, că îndată ni se aduce aminte că evreii l-au „omorît pe Christos” și că tot ei l-au insultat pe Mahomed. Cînd a fost asta? Ieri, alaltăieri? Nu, chipurile, acum două mii sau o mie cinci sute de ani, dar, pentru unii, este ca și ieri, și azi, și mîine, și veșnic. Toate se trec, numai pentru „poporul ales” timpul stă locului. 

Avea deci dreptate acel rabin de pe timpuri care, în mijlocul unui pogrom, se ruga lui Dumnezeu cu cuvintele: „Doamne, mai alege-i, rogu-te, și pe alții!”. Invidie? Știu eu? Totuși, fără supărare, dar cum ar suna ca despre „oculta mondială” să se spună, uneori măcar, că-i are în spate pe... azeri?

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Kim Basinger împlinește 70 de ani: iubirile pasionale ale actriței. Ce roluri i-au adus celebritatea VIDEO
Actriță și fost model, Kim Basinger a devenit celebră datorită rolurilor în filme precum Batman, L.A. Confidential și 9 1/2 Weeks. Vedeta premiată cu Oscar a avut o carieră excepțională, precum și o viață personală fascinantă. Astăzi, vedeta de la Hollywood împlinește 70 de ani.
image
Moartea misterioasă a uneia dintre cele mai mari vedete rock. Ultimele clipe din viața lui Jim Morrison, solistul trupei The Doors
Solistul trupei americane The Doors a fost unul dintre cele mai mari staruri rock din toate timpurile. La 52 de ani de la dispariția sa prematură, moartea sa este încă învăluită în mister, iar mulţi cred că Jim trăieşte şi azi.
image
Cartofii la cuptor, un deliciu. Cum faci cea mai ușoară mâncare de post, condimentele care îi fac irezistibili
Este un preparat simplu, dar deosebit de gustos. În post, cartofii la cuptor sunt o masă sățioasă și ușor de pregătit. Pot fi serviți cu murături, salată de legume ori cu sos de usturoi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.