Să fii „ales”?

Publicat în Dilema Veche nr. 1022 din 9 noiembrie – 15 noiembrie 2023
image

Cînd a început războiul din Ucraina, n-am văzut în marile orașe europene nici uriașe demonstrații anti-ucrainene, nici anti-rusești. N-am auzit inși strigînd „Moarte Rusiei!” sau „Moarte Ucrainei!”, ci, cel mult, cîțiva disidenți cu pancarte inscripționate „Jos Putin!”. Cînd, nu demult, azerii au cucerit Nagorno-Karabah de la Armenia, n-am auzit mulțimi furioase defilînd la Paris, Berlin sau Londra ca să scandeze „Moarte azerilor!”, deși nu sînt puțini armenii din Occident. N-am văzut nici cimitire azere desacralizate, nici proprietăți azere desemnate cu însemne caracteristice pe pereți sau porți. Nici stîngiștii n-au țipat ca din gură de șarpe: „Free Nagorno-Karabah!”. Nici o putere n-a calificat Azerbaidjanul drept „ocupant care și-a pierdut dreptul de a fi considerat stat”; nici una, nici măcar Rusia, n-a susținut că Armenia n-ar mai avea dreptul la apărare. Sau, cînd zilele trecute un milion și jumătate de afgani, care trăiau de zeci de ani (mulți de cînd s-au născut) în Pakistan în exil, au fost expulzați cu forța și obligați să se întoarcă într-o țară condusă de talibanii de care fugiseră ei sau părinții lor, ONU n-a protestat solemn pentru încălcarea gravă a drepturilor omului, Consiliul de Securitate nu s-a reunit, nici OMS nu s-a scandalizat de condițiile inumane de igienă. Marile puteri au tăcut, iar presa a acordat spații restrînse evenimentului. Și, între timp, n-am auzit ca în campusurile unor mari universități americane cauza afgană, pakistaneză, azeră ori cea armeană, ba nici măcar cea ucraineană să nască scandaluri, contestări ori amenințări cu moartea pe rețelele de socializare.  

Bănuiți unde vreau să ajung: e destul ca conflictul să aibă de-a face cu Israelul pentru ca întreaga lume să pară tratată cu electroșocuri. O țară cît trei județe românești (Israel), aproape de neobservat pe un planiglob, înconjurată de țări uriașe, cu populații arabo-musulmane de zeci de milioane, devine dintr-o dată, pentru mulți și multe grupuri, agresorul universal, cînd nu încarnarea Satanei, deși totul a început printr-o baie de sînge avînd drept autori pe teroriștii Hamas și drept victime pe israelieni. Cînd e vorba despre Israel, toate proporțiile se schimbă, iar standardele obișnuite în alte cazuri se aruncă la coș. Echitatea în aprecieri se evaporă. IDF e condamnată dacă lovește vreo unitate spitalicească în Gaza – și pe bună dreptate –, deși nu asta a fost intenția ei; în schimb, n-aud condamnări de la ONU, OMS și diferite ONG-uri dedicate drepturilor omului, a faptului că Hamas a construit deliberat fortificații și tuneluri pentru stocat arme și muniții sub spitale. „Free Palestine!”, se strigă cu vehemență la adresa Israelului – de acord, au și ei o răspundere –, dar de ce nu și la adresa Egiptului, Iordaniei și, în general, a statelor arabe? Pînă în 1967, Gaza era egipteană și Cisiordania (West Bank) iordaniană; nimeni nu le cerea acelor state să „elibereze Palestina”, ci ele toate voiau „să șteargă Israelul de pe hartă” și „să-i arunce pe evrei în mare”. De atunci, Egiptul și Iordania au devenit mai înțelepte, dar nu și Iranul și organizații precum Hamas sau Hezbollah. Atunci de ce unii țipă împotriva evreilor și nu a iranienilor? 

Pe de altă parte, dacă Guvernul Netanyahu greșește (ceea ce o majoritate consistentă a israelienilor acceptă), de ce sînt insultați sau amenințați evreii din New York sau din Paris? Cînd afganii, azerii, armenii, pakistanezii sau turcii sînt în război sau persecută minorității, deranjul global e minim. Dar cînd se crede că o fac israelienii, dintr-o dată o parte a lumii își reamintește de „oculta mondială”, care, cică, îi are în spate pe evrei. Iar stînga radicală rememorează brusc că evreii au adus capitalismul, dreapta radicală – că au adus comunismul, și împreună își dau mîna în antisionism, forma „politically correct” a antisemitismului contemporan. Cînd la mijloc sînt uigurii persecutați de chinezi sau kurzii oropsiți de turci, nu frisonează aproape nimeni pe „rețele”. Nici măcar cînd creștinii sînt supuși unor pogromuri în India sau în vreo țară africană nu e mare rumoare. Dar ia să intre poliția israelienă pe Esplanada moscheilor din Ierusalim, fie și ca să prevină un atentat, că îndată ni se aduce aminte că evreii l-au „omorît pe Christos” și că tot ei l-au insultat pe Mahomed. Cînd a fost asta? Ieri, alaltăieri? Nu, chipurile, acum două mii sau o mie cinci sute de ani, dar, pentru unii, este ca și ieri, și azi, și mîine, și veșnic. Toate se trec, numai pentru „poporul ales” timpul stă locului. 

Avea deci dreptate acel rabin de pe timpuri care, în mijlocul unui pogrom, se ruga lui Dumnezeu cu cuvintele: „Doamne, mai alege-i, rogu-te, și pe alții!”. Invidie? Știu eu? Totuși, fără supărare, dar cum ar suna ca despre „oculta mondială” să se spună, uneori măcar, că-i are în spate pe... azeri?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

scumpiri aşlimente bani supermarket hipermarket
Harta optimismului financiar în România: unde trăiesc cei mai încrezători români
Pe măsură ce costul vieții crește, definiția bunăstării financiare se schimbă. Deși se confruntă cu majorări ale taxelor, incertitudine economică și austeritate, 3 din 5 români (58%) se declară optimiști în legătură cu situația lor financiară.
Câteva zeci de persoane protestează pentru a semnala faptul că drepturile reproductive ale femeilor din România, inclusiv accesul la întreruperile de sarcină, sunt în pericol, în Piața Victoriei din București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Ce trăiesc femeile pe stradă. Experiment viral din 2015 relevant și astăzi: „Trebuie să instruim cetățenii”
Un videoclip viral, realizat în urmă cu 11 ani, surprinde o femeie care se plimbă 10 ore pe străzile din Manhattan și primește peste o sută de interacțiuni nedorite de la bărbați. Discuțiile de pe platformele de socializare, cu mii de comentarii, arată că realitatea de atunci rămâne valabilă și azi.
Brad Craciun, foto Shutterstock jpg
Ai ales anul acesta un brad natural de Crăciun? Beneficiile neașteptate ale acestuia asupra sistemul imunitar
Ai păstrat bradul de Crăciun câteva zile în plus sau încă mai miroase în casă a pin proaspăt? Surprinzător, acest simbol al sărbătorilor nu aduce doar bucurie vizuală și nostalgie, ci poate avea și efecte reale asupra sănătății.
Agheasma Mare - Patriarhul Daniel sfințește apa FOTO Shutterstock
Ce este Agheasma Mare, cât se bea și cum se folosește corect
Pe 6 ianuarie, mii de credincioşi merg în biserici ca să ia agheasmă. Aceștia consideră că apa sfințită de Bobotează are o putere deosebită şi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.
Sfintire apa Boboteaza FOTO Inquam Photos  Alberto Groşescu jpg
Boboteaza 2026. Semnificația sărbătorii de pe 6 ianuarie și tradițiile românești
6 ianuarie este ziua în care creștin ortodocșii sărbătoresc Botezul Domnului, cunoscută în popor ca Boboteaza. Este o zi cu o mare semnificație religioasă, în care ne amintim momentul în care Iisus Hristos a fost botezat de Ioan Botezătorul în apa Iordanului.
interviu angajare/ejobs
Ce angajați se caută în 2026. Competențele care fac diferența pe piața muncii
România are un potențial enorm pe piața muncii, dar 2026 va fi un an de selecție profesională, fiind vizați preponderent candidații care au competențe reale – digitale, tehnice, de securitate și de lucru cu oamenii.
Sare mancare FOTO Shutterstock jpg
Trei mese pe zi - un obicei modern care ne îmbolnăvește? Ce propune dr. Alberto Villoldo
Șaman și antropolog, dr. Alberto Villoldo atrage atenția asupra faptului că modul în care mâncăm astăzi este incompatibil cu corpul nostru: suntem programați pentru viața de vânător-culegător, nu pentru dieta industrială modernă.
image png
Cuvintele dure ale lui Carl Gustav Jung, unul dintre cei mai influenți psihologi ai secolului xx, care te vor ajuta să încetezi să mai suferi din cauza celor la care ții
Deseori nu acțiunile altora ne rănesc cel mai mult, ci felul în care le interpretăm și cât de mult le permitem să ne afecteze emoțional. Dezamăgirea, frustrarea și sentimentul de nedreptate pot persista mult timp, afectându-ne starea de bine.
Mihai Eminescu FOTO Profimedia jpg
Opere pentru Bac 2026. Care este programa la Limba și Literatura Română
Proba de Limba și Literatura Română de la Bacalaureat 2026 rămâne una dintre cele mai importante pentru elevii de clasa a XII-a, iar lista operelor și structura examenului sunt esențiale în pregătirea pentru acest test decisiv.