Românul în străinătate

30 martie 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Orice rom├ón aflat, fie ┼či pentru scurt─â vreme, ├«n str─âin─âtate experimenteaz─â, vr├«nd-nevr├«nd, patosul ┼či ridicolul dedubl─ârii. A c─âl─âtori e, din acest punct de vedere, a petrece un timp ├«n anticamerele schizofreniei. E┼čti simultan ├«n dou─â locuri, atras de insolitul ┼či de prestigiul unuia, dar ┼či de rutina domestic─â a celuilalt. Nu te po┼úi ab┼úine s─â asumi p├«n─â la cap─ât noutatea ├«n care te afli, dar nu po┼úi s─â te desprinzi de aromele autohtone, de zvonurile spectrale de-acas─â. De c├«nd exist─â Internet, aceast─â experien┼ú─â a biloca┼úiei e ├«nc─â ┼či mai pervers─â. Ai dou─â serii de gazete, dou─â surse de ┼čtiri, dou─â categorii distincte de breaking news. Un perfect exerci┼úiu de relativism, o instructiv─â reducere a lucrurilor la scara lor real─â. Diaspora tr─âie┼čte paroxistic aceast─â situa┼úie, cu efecte uneori destabilizatoare. Dar ┼či sejurul scurt poate avea, tocmai prin scurtimea sa nemiloas─â, un bilan┼ú asem─ân─âtor. Am cunoscut compatrio┼úi care se comport─â at├«t de diferit acas─â fa┼ú─â de modul cum se comport─â ├«n exil, ├«nc├«t e greu s─â le mai aproximezi identitatea real─â, s─â decizi unde e autenticitatea ┼či unde deghizamentul. Acas─â, exilatul e o combina┼úie de sentimentalism agrar ┼či delir pedagogic. El vine "de-afar─â", din lumea "normal─â". ┼×tie, de aceea, mai bine dec├«t tine cum e cu democra┼úia, cu ┼čtiin┼úa, cu ├«ndeletnicirile academice ├«n genere. E iritat de ce vede, sermonizant, la o adic─â isteric. ├Än patria de adop┼úie e exact pe dos: complexat, obsedat de tema marginalit─â┼úii, tem─âtor s─â nu-┼či pericliteze statutul ┼či perspectivele. Nesigur pe el, acomodant, ipocrit, diminuat inevitabil de postura sa de "str─âin", vorbind (oric├«t de onorabil) o limb─â "str─âin─â", individul prefer─â s─â fie mai cur├«nd plat dec├«t ├«ndr─âzne┼ú, mai cur├«nd servil dec├«t b─â┼úos ┼či sf├«r┼če┼čte prin a dezvolta o adversitate surd─â fa┼ú─â de gazde. ├Än Rom├ónia e bonjurist, ├«n str─âin─âtate e pravoslavnic. ├Än Rom├ónia e s─âtul de balcanismul d├«mbovi┼úean, ├«n Vest e s─âtul de "fundamentalismul" liberal, de excesele laicit─â┼úii ┼či ale corectitudinii politice. Idealul ar fi s─â ob┼úin─â patalamale ┼či venituri occidentale, dar s─â devin─â vedet─â printre ai lui, lucru ├«ndeob┼čte greu de ├«mplinit, ceea ce duce, p├«n─â la urm─â, la o dubl─â dislocare. E, adesea, sf├«┼čietor s─â contempli spectacolul unor in┼či ├«nzestra┼úi ├«n principiu, dar desfigura┼úi prematur de o stranie arogan┼ú─â a ├«nfr├«ngerii. C─âci se simt ├«nfr├«n┼úi chiar c├«nd nu s├«nt ├«nc─â, chiar c├«nd ┼či-au dovedit h─ârnicia ┼či o decent─â competitivitate. Ei nu vor ├«ns─â s─â fie buni printre al┼úii (cum se ├«nt├«mpl─â, de regul─â, ├«n suprasaturata lume apusean─â). Ei vor s─â str─âluceasc─â solitar ├«n comunitatea de ob├«r┼čie, unde tot felul de neispr─âvi┼úi, ├«n loc s─â le ofere osanale ┼či demnit─â┼úi, le ocup─â locul. Dac─â s├«nt credincio┼či, au de str─âb─âtut, interior, infernul ├«nsu┼či. C─âci trebuie s─â ├«mpace orgoliul cu smerenia, s─â adopte teoria iubirii pe un fond de ur─â smintitoare, care le otr─âve┼čte fiecare clip─â. Lor ┼či celor din jur. Sup─âra┼úi (simultan sau alternativ) ┼či pe cona┼úionali, ┼či pe "str─âini", intoxica┼úi de frustr─âri ┼či ambi┼úii de nedomesticit, c├«nd c─â┼ú─âra┼úi pe cai mari, c├«nd ├«nnoroi┼úi ├«n afecte tulburi, deprima┼úi, ├«nd├«rji┼úi, oamenii ace┼čtia s├«nt o emblem─â a nefericirii. Ei nu se mai simt bine nic─âieri, nu mai ader─â la nici un loc, dec├«t prin respingerea resentimentar─â a altuia. P├«n─â ├«n 1989, vina integral─â pentru asemenea destine fisurate o purtau istoria, regimul comunist, cortina de fier. Dar dup─â 1989, indiferent c├«te dificult─â┼úi ┼či dezam─âgiri a avut de oferit Rom├ónia cet─â┼úenilor ei, vina devine individual─â ┼či are drept surs─â vanitatea, provincialismul, egolatria. S├«nt pentru dou─â luni la Berlin ┼či nu s├«nt scutit, la r├«ndul meu, de o form─â (minor─â sper) de schizofrenie. M─â uit la programele de televiziune germane, dar citesc ┼či presa bucure┼čtean─â. ┼×i ARD, dar ┼či Cotidianul. ┼×i doamna Maischberger (ah!), ┼či Ion Cristoiu (oh!). Urm─âresc dezbaterea parlamentarilor federali despre derapajele serviciilor lor secrete, dar suf─âr mai mult pentru c─â Stej─ârel Olaru n-a mai ajuns ├«n CNSAS, de┼či avea toate calit─â┼úile necesare (┼či mai mult dec├«t at├«t). M─â intereseaz─â ce spune lordul Dahrendorf despre pericolul care ne p├«nde┼čte (nu terorismul, cum zice toat─â lumea, ci autoritarismul), dar m─â uime┼čte ├«n mai mare m─âsur─â viteza cu care PSD ├«┼či execut─â fostul prim-ministru, dup─â ce ├«l vrusese pre┼čedinte. Citesc Der Spiegel, dar ├«mi place enorm scrisoarea deschis─â a lui Sever Voinescu c─âtre Traian B─âsescu. Abia a┼čtept s─â v─âd, la Neue Nationalgalerie, marea expozi┼úie despre melancolie ("Geniu ┼či nebunie ├«n art─â"), dar dac─â e voba de tr─âiri intense, atunci nimic nu egaleaz─â ┼čtirea c─â la Bucure┼čti - ├«n chiar ziua demisiei lui N─âstase (din nu mai ┼čtiu ce), s-a deschis o ber─ârie cochet─â, botezat─â "La m─âtu┼ča Tamara". Dulce ca mierea e glon┼úul patrie

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.