„România educată“ și spiritul critic

Publicat în Dilema Veche nr. 744 din 24-30 mai 2018
Presa românească de ieri şi azi jpeg

Cu mai mult de doi ani în urmă (mai exact, pe 15 februarie 2016), președintele României a lansat un proiect pe tema educației, din dorința de a provoca o amplă dezbatere națională de natură să conducă la stimularea politicilor publice orientate spre o reformă consistentă (și urgent necesară) a domeniului. Că stăm prost la capitolul „educație“ e evident. Am avut prea mulți miniștri, prea multe „reforme“ fudule, prea multă retorică „pașoptistă“, cu efecte minimale, sau, mai degrabă, contraproductive. Pe acest fundal, faptul că instituția prezidențială socotește util să pună un accent semnificativ asupra unei situații de criză, invitînd la alianța întregii comunități pentru o bună reașezare a lucrurilor, mi se pare responsabil, bine-venit, mobilizator. E vorba de a marca statutul prioritar al unei restructurări esențiale, e vorba de elaborarea unei viziuni și a unei strategii pe termen lung, care să ne dea o șansă sporită de integrare adecvată în exigențele veacului.

Oricine vrea să se informeze va găsi, cu ușurință, pe Internet detalii lămuritoare despre mersul proiectului. Mii de corespondenți au răspuns la consultarea online, au avut loc numeroase dezbateri regionale, s-a dialogat asiduu pe diverse grupuri de lucru tematice. 65 de organizații nonguvernamentale au intrat în joc, alături de instituții publice, sindicate, experți, profesori, studenți și elevi. S-a discutat despre coordonatele optime ale carierei didactice (preuniversitare și universitare), despre învățămîntul profesional și tehnic, despre spectrul „analfabetismului funcțional“ ș.a.m.d. 

Din păcate, ceea ce ar fi trebuit, după opinia mea, să stîrnească interes viu, reacție specializată, spirit contributiv, receptivitate a „sistemului“ față de problematica propusă s-a dizolvat, mai curînd, în evaluare critică, în scepticism flasc, în iritare „competentă“. Chiar și oameni cu un profil cît se poate de onorabil în materie au preferat să bombăne dezamăgiți, să atace, să minimalizeze. M-am întrebat care ar putea fi explicația unor astfel de reacții. Uneori, e vorba de interminabila gherilă politică. Tot ce face și spune președintele țării trebuie să fie, din principiu, amendat. Proiectul de la Cotroceni nu e decît o manevră electorală. E o obiecție care nu se împiedică de contradicții. Căci, pe de o parte, cînd dl Iohannis vorbește despre o acțiune pe termen lung (treizeci de ani de-aici înainte), se observă ironic că e nerealist să vii cu asemenea pretenții cînd mai ai un singur an de mandat. Pe de altă parte, tocmai pentru că e vorba de un an preelectoral, e clar că intenția „secretă“ a proiectului e propaganda electorală. Se constată, de asemenea, că documentul lansat de Președinție rămîne la generalități, la „banalități“ de mult vehiculate, în loc să vină cu soluții concrete, cu indicații precise de „punere în practică“. Ca și cînd puterea prezidențială e de tip executiv, ca și cînd ea are atributul „implementării“. În realitate, tot ce poate face e să provoace forurile executive la promptitudiune și la coerență, la construcție și remodelare. Știm, de altfel, că dacă dl Iohannis ar fi venit cu „soluții concrete“, i s-ar fi reproșat, „democratic“, depășirea statutului său constituțional. Și e, într-adevăr, un fapt că trecerea la fapte e treaba Guvernului și a Parlamentului. Președinția semnalează problema, deschide interogația socială și academică, conferă prestigiu subiectului. A susține că miile de participanți la dezbatere din 2016 pînă azi și nenumăratele evenimente organizate sub egida proiectului (multe cu participarea nemijlocită a unor mari universități) nu livrează decît „banalități“ e de o pripită trufie. Uneori, ai, de altfel, impresia că bombănitorii sînt manipulați și de secrete frustrări: n-au fost implicați cum s-ar fi așteptat, nu li s-a cerut părerea, nu li s-au onorat priceperea și experiența. Ca să nu mai spunem că, din nefericire, criza națională din diferite (multe) domenii e tocmai rezultatul unor neglijențe elementare, situabile la nivel de „banalitate“. În fond, e o „banalitate“ să ceri guvernanți fără suspiciuni de corupție, miniștri ai Învățămîntului stăpîni pe limba română, instituții oneste și funcționale. Într-o țară normală, toate astea sînt „subînțelesuri“, „banalități“. La noi, ele au încă un vag nimb de utopie… Nu „ideile mărețe“ ne lipsesc, nu spectaculoase puseuri de „originalitate“, ci redobîndirea normalității. Iar proiectul prezidențial nu vrea altceva decît să pregătească parcursul normalizării, solidaritatea socială și instituțională față de nevoile acute ale educației autohtone, în perspectiva unei evoluții istorice armonioase.

Nu o dată, „spiritul critic“ dîmbovițean coboară și la niveluri stingheritoare. „Să ne mai lase președintele cu marile proiecte!“ Mai bine ar pune gresie prin closetele școlilor (asta da idee electorală!), mai bine ar învăța să vorbească. Stă prost cu dicția, cu frazarea, cu patriotismul. De aici și pînă la rochiile prea scurte ale dnei Carmen Iohannis nu mai e decît un pas… De educația națiunii se ocupă, de altfel, inși mult mai competenți. Sînt pline studiourile de televiziune de interlocutori insalubri, derbedei și țoape, tocmai buni să devină modelele copiilor noștri. Avem moderatori (celebri!) care nu se încurcă în finețuri analitice. Mai la îndemînă e grosolănia de baltă. Președintele e „un plăvan redus mintal“. Dar nu numai el! Toți conaționalii antipatici sînt numiți, la ore de vîrf, „javre“, „viermănoși“, „retardați“, „boi“, „cretini“, „japițe“. Le vrem răul și, dacă e nevoie, le facem rău noi înșine. „Să se tăvălească-n chinuri!“ „Măi Dobi!“ – iată un apelativ inspirat pentru adversari (laolaltă cu unele aluzii hazoase la „mă-ta“!). Viață, domnule! Nu „banalități“, nu vorbe goale! Ditamai splendoarea stilistică! Ditamai buna-creștere strămoșească! Și cu asemenea monumente de civilizație, bună-credință și bun-gust, n-o să ne împiedicăm de un plicticos proiect despre educație! A se slăbi! Proiectul e deja realizat! Și semnat (pentru a patra oară) de doamna Cati! 

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cum afli când te poți pensiona: ce documente trebuie depuse. CALCULATOR pensie anticipată
Creșterea vârstei de pensionare este luată în calcul în toate statele lumii în care natalitatea a scăzut, iar îmbătrânirea populației accelerează, punând în dificultate sistemele publice de pensii.
image
Povestea dramatică a celei mai de succes dresoare de lei și tigri din România. Final tragic de carieră
Cea mai renumită dresoare de lei și tigri din România a fost brașoveanca Lidia Jiga. Ea a murit în arenă, sfâșiată de tigrul pe care-l plimba cu decapotabila prin București în anii 1960
image
Misterul morții spionilor înecați în Lacul Maggiore din Alpii Elvețieni: „A venit apocalipsa peste noi“ VIDEO
Patru persoane au murit după ce o navă care transporta 21 de pasageri, toți în legătură cu serviciile secrete italiene și israeliene, s-a răsturnat, iar speculațiile privind natura călătoriei sunt din ce în ce mai multe.

HIstoria.ro

image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.
image
Ultimele zile din viața lui Adolf Hitler
Rar s-a mai întâmplat în istoria omenirii ca moartea unui om care a influențat decisiv nu doar secolul al XX-lea, dar și felul în care a evoluat omenirea până în ziua de azi să dea naștere la atât de multe minciuni, legende și adevăruri spuse pe jumătate. Autoritățile sovietice, singurele în măsură să afle adevărul, au făcut tot posibilul să încurce și mai mult lucrurile. Pentru Stalin, care gândea în termenii Războiului Rece încă din 1945, un Hitler probabil viu și nevătămat era mult mai folosi
image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.