Retorica lui „dar”

Publicat în Dilema Veche nr. 954 din 21 – 27 iulie 2022
Frica lui Putin jpeg

Nu v-a scăpat, cred, marea putere a conjuncțiilor adversative (dar, însă). Pemiteți-mi totuși să v-o reamintesc și să aduc și un mic exemplu. Începi fraza acumulînd semnele de apreciere față de ceva sau cineva (homosexuali, evrei, feminism, vaccin anti-COVID etc.) sau, dimpotrivă, de dezaprobare (capitalism, Putin etc.). Stimulezi complicitatea cititorului. Îi arăți cît de mult îl înțelegi, pînă ce vigilența îi scade. „Sîntem, de fapt, pe aceeași poziție de principiu”, îi dai a înțelege, adormindu-l. Și, la un moment dat, bang! „deșteptarea”, sosește „dar”-ul... Iar povestea, sensurile, valorile, totul vine în cap: homosexualii trebuie să „stea la locul lor”, femeile să revină la „familia tradițională”, evreii de fapt „conduc lumea”, vaccinul e „dictatura medicilor” etc.

Acest tip de retorică a lui „dar”, mult folosită azi, are de partea ei trei mari atuuri: mai întîi, așa cum spuneam, adoarme un timp vigilența cititorului, care, mai înainte, poate că avea anumite suspiciuni cu privire la poziția autorului. În al doilea rînd, sugerează că aceasta e obiectivă, fiind lipsită de idiosincrazii personale. Autorul respinge a priori orice insinuare că ar avea un partizanat resentimentar și irațional. Nu, Doamne ferește! El este un cercetător serios și obiectiv, ba chiar sentimental înclinat în direcția pe care o va combate imediat mai tîrziu: „Îmi plac evreii, am chiar prieteni evrei”; „de fapt, iubesc știința medicală, nu sînt deloc antivaccinist”; „cunosc multe femei foarte bune profesioniste și le admir”. În al treilea rînd, și cel mai important, retorica în cauză creează dificultăți în a defini clar poziția autorului: este el antisemit? Conform a ceea ce urmează după „dar”, ar fi unul, dar conform cu ceea ce îl precedă – nu. Este el antivaccinist? Poate. Atunci de ce își afirmă crezul în știința medicală la început? Este misogin? Atunci cum se explică aprecierile la adresa profesionalismului femeilor? Confuzia e elementul său.

Desigur, unele texte „cu dar” sînt mai lungi și mai elaborate și au o structură care disimulează conjuncția adversativă în fundalul unor construcții sintactice pletorice. Și totuși, să nu ne lăsăm amăgiți: autorul, în exemplul meu, are grijă mai întîi să ne explice cît de mult apără el atitudinea pro-occidentală și cît de bine a știut el să observe conspirația rusă împotriva României (inclusiv a BOR) și a Occidentului. El însuși ar fi fost „un martor al acestei mișcări de învăluire de amplitudine istorică și geopolitică”, ba chiar ar fi fost „unul dintre modeștii constructori și doctrinari din mediu laic ai cordonului sanitar de natură intelectuală, ideologică și politică ce a neutralizat forțele ce doreau România într-o zonă gri sau una de influență rusă”. Minunat! Buna-credința și garanțiile pro-occidentale ale omului sînt deci tari, solide. Cum să nu le iei în seamă, mai ales că e și „modest”?

Imediat însă survine „dar”-ul strecurat, disimulat, ce marchează schimbarea de polaritate. Doctrinarul și constructorul „cordonului sanitar” se transfigurează în lăudătorul „real, nu mimat” al propagandiștilor și doctrinarilor putiniști și-și pleacă cu respect creștetul înaintea lor: „recunosc în mod profesionist și elegant că admir și respect determinarea, anvergura și larga respirație istorică a colegilor ruși care testează acum din ce în ce mai intens rezistența la rupere a cordonului sanitar...”. Atitudine cavalerească față de rivali? Nu numai, ci mai ales admirație nedisimulată față de rezultate și idei: „Anvergura, răbdarea și clarviziunea lor istorică sînt demne de renumele acestor colegi față de care avem un respect real, nu mimat: Rusia a fost și rămîne o putere imperială, care oferă o alternativă civilizațională la Occident și ai cărei doctrinari și strategi gîndesc în decenii și secole, nu luni și ani (subl. autorului)”. Cum te-ai putea lupta cu „clarviziunea istorică”?

Aceste elogii ar fi fost insuportabile chiar și în 2020, cînd au fost puse pe un cont de Facebook și preluate admirativ de revista „Podul.ro” (https://www.podul.ro/articol/12305/avertismentul-profesorului-drago-paul-aligic-atacurile-la-adresa-bor-sunt-instrumentate-de-rusia-gaca-de-la-adevrul-ctp-i-cele-dou-mize-ale-kremlinului). De atunci, pe lume s-au mai întîmplat unele evenimente neplăcute. În contextul lor, „doctrinarii și strategii” ruși, atît de admirați, s-au dovedit incapabili să înțeleagă ce se întîmplă în Ucraina. În plus, au subestimat complet rezistența națională ucraineană, inclusiv militară, capacitatea Occidentului de a se regrupa și de a reacționa unit, au supraestimat masiv capacitățile armatei ruse; și-au închipuit că lumea va asista nepăsătoare la distrugerea unei țări suverane și a ordinii internaționale. Ba mai mult, marii strategi care gîndesc „pe secole” au obținut în cîteva luni ceva de care se temeau cel mai mult: expansiunea NATO și treptata decuplare a Europei de resursele de gaz și de petrol ale Rusiei – element fundamental de șantaj geopolitic timp de decenii. Pe scurt, geniile ruse n-au prevăzut nimic în zilele și săptămînile care au urmat lui 24 februarie 2022! „Clarviziune”? Nu, ci obtuzitate ideologică asemănătoare cu ce a fost mai rău în secolele XIX și XX. „Anvergură”, „largă respirație”?  Cam cîtă a avut și Alfred Rosenberg, ideologul lui Hitler, sau Jdanov, ideologul lui Stalin. Oferă Rusia „imperială” „o alternativă  civilizațională la Occident”? Asta, numai dacă sucim sensurile cuvintelor și numim „alternativă civilizațională” barbaria nețărmurită și crimele de război și împotriva umanității, desconsiderarea vieții omenești, inclusiv a soldaților proprii, cenzura și nimicirea oricăror voci critice, minciuna cinică revărsată zilnic.

Cine-i, așadar, acest manipulator al retoricii lui „dar”, deopotrivă „modestul constructor al cordonului sanitar” împotriva Rusiei, dar tot el căzut în admirație nețărmurită dinaintea „clarviziunii istorice” a colegilor lui Dughin? (Oare azi ce ar mai spune?)

Din păcate, este un intelectual de la care așteptam cîndva cu totul altfel de judecăți, ținînd seama de cultura și de resursele sale intelectuale și profesionale. Predă la Universitate. Are un pedigree impresionant. Numele lui: Dragoș Paul Aligică.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Cristi Chivu (Facebook) jpg
Traian Băsescu FOTO Mediafax
Băsescu dezvăluie adevăratul obiectiv al lui Putin și motivul pentru care negocierile de pace vor eșua
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a comentat la Digi24 perspectivele unor eventuale negocieri de pace între Ucraina și Rusia, exprimându-și scepticismul cu privire la șansele ca acestea să ducă la un acord real.
Adolescentul a murit la circa două sau trei luni după atacul leului (© Veselin Danov)
Un schelet descoperit în Bulgaria dezvăluie un secret șocant: Tânărul care a supraviețuit atacului unui leu
În urmă cu aproximativ 6.200 de ani, un adolescent a supraviețuit unui atac brutal al unui leu, deși găurile adânci din craniul tânărului arată că i-a fost grav afectat creierul, dezvăluie un schelet descoperit în Bulgaria.
rodica stanoiu si partenerul ei marius FOTO Cancan
Misterul morții Rodicăi Stănoiu: apropiații reclamă că nu a fost efectuată autopsia. Vila fostului ministru, vandalizată
Moartea fostului ministrul al Justiției, Rodica Stănoiu ridică tot mai multe semne de întrebare, după ce apropiați ai acesteia au susținut că ar fi avut urme de violență pe corp și ar fi fost înfometată înainte să moară.
Nicușor Dan, conferință de presă la Palatul Cotroceni FOTO presidency.ro
Nicușor Dan: Războiul din Ucraina se va încheia când Rusia nu și-l va mai permite economic
Președintele Nicușor Dan a vorbit despre condițiile în care ar putea lua sfârșit războiul din Ucraina și despre miza majoră a acestui conflict pentru ordinea internațională. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”.
sticle coca cola shutterstock 1280723917 jpg
Ce se întâmplă în organism după o doză de Coca-Cola
Coca-Cola se află în centrul unor noi avertismente lansate de specialiști, care atrag atenția asupra riscurilor pentru sănătate asociate consumului frecvent al băuturii.
BeFunky collage   2025 12 14T201653 072 jpg
Cel mai rapid și delicios desert de iarnă. Budincă de fidea cu portocale, rețeta căreia nimeni nu îi poate rezista. VIDEO
Pentru zilele reci de iarnă, când timpul este limitat, dar pofta de ceva dulce rămâne, există soluții simple și eficiente. Una dintre ele este budinca cu fidea și portocale, un desert care se pregătește rapid, într-un singur bol, și nu necesită tehnici complicate sau ingrediente greu de găsit.
Judecătoarea Raluca Moroșanu FOTO Inquam Photos / Gyozo Baghiu
Judecătoarea Raluca Moroșanu, noi declarații despre situația din justiție. „Nu pensiile speciale sunt problemele reale ale Justiției”
Raluca Moroșanu, judecătoare la Curtea de Apel București, lansează acuzații grave la adresa actualei conduceri a instanței, într-un interviu acordat Recorder. Magistrata susține că independența judecătorilor este afectată și că deciziile se iau netransparent.
consult freepik1 jpeg
Afecțiunea tot mai comună care afectează mai mulți oameni decât cancerul și demența la un loc. Este ucnoscută drept „boala tăcută”
Atunci când vine vorba despre cele mai periculoase boli care afectează omenirea, cei mai mulți dintre noi ne vom gândi la cancer, demență, sau diverși viruși periculoși. Însă, medicii avertizează că există o cu totul altă boală care afectează mai mulți oameni decât cancerul și demența împreună.