Religie şi publicitate

Publicat în Dilema Veche nr. 573 din 5-11 februarie 2015
Avanpremieră jpeg

Destul de des, în ultima vreme, găsesc în presă relatări „senzaţionale“ despre minuni şi profeţii, despre simptome „evidente“ ale sfîrşitului lumii, despre vindecări şi exorcisme, şi despre tot soiul de isprăvi „neobişnuite“, devenite „breaking news“, prin rîvna unor feţe bisericeşti din mult încercata noastră patrie. Aş vrea să fiu bine înţeles, de la bun început: tema miracolelor şi a viziunilor profetice e o temă veche şi prestigioasă, pe care nu o putem expedia într-o rapidă însemnare gazetărească. Nu sînt genul „pozitivist“ şi sceptic, grăbit să evacueze din sfera reflecţiei serioase asemenea teme şi să afişeze un „scientism“ ţanţoş, de secol 19. Dar mi se pare că a cupla credinţa, în mod apăsat, cu zona „para-normalului“ e a întreţine un derapaj spiritual primejdios. Şi mă îngrijorează alunecarea spre „magic“, spre „fenomene“, spre „mistere“ de paradă, pe care o văd invadînd piaţa mediatică. 

Se spun lucruri halucinante şi, după părerea mea, la limita ereziei. „Sfîrşitul lumii vine în anul cutare“ – spune nu ştiu ce preot. La Evanghelie, se spune că ziua şi ceasul sfîrşitului nu le ştiu nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl (Marcu, 13,32; Matei, 24, 36 şi 42). Or, iată că un preot e la nivelul Tatălui! Iisus face o sumedenie de minuni, dar niciodată pentru a le folosi ca instrumente pentru „racolarea“ unor adepţi. Îi preferă pe cei care cred

asemenea „probe“. Cînd Irod vine spre El, sperînd un spectacol de prestidigitaţie, Iisus „nu răspunde nimic“ (Luca, 23,8-9). În pustie, ispitit de Satana, refuză orice demonstraţie de „dexteritate“ mesianică. Nu spun decît lucruri ultracunoscute, dar care par să fi dispărut din memoria unor slujitori ai Bisericii. Rezultatul e încurajarea unei gîndiri superstiţioase, fără legătură cu devoţiunea adevărată şi cu patosul real al interogaţiei religioase. Oficiul pastoral riscă să se învecineze, în asemenea cazuri, cu datul în bobi al mamei Omida… 

O mare bătălie s-a pornit, pe multiple voci, cu CIP-urile şi cu cardul de sănătate. Diavolul e suspectat de ticuri rebusiste, de vreme ce ne impune un „card“, care, citit invers, e „drac“. Nu sînt demonolog, dar mă tem că diavolul e ceva mai inteligent: nu se demască prin mesaje atît de transparente şi de copilăreşti. Mi-a ajuns la ureche şi detectivistica „teologică“ a cuiva, care observa că, în marile magazine, foarte multe preţuri sînt „X,99“ (e vorba, de fapt, de o banală procedură de marketing: în loc să i se spună clientului că o anumită marfă costă 18 lei, i se spune că preţul e 17,99 lei, ceea ce, psihologic, sună mai ieftin). Dar „99“ e „66“ pe dos! Semn al Apocalipsei iminente! 

Prin asemenea procedee, Biserica şi religia în genere ajung să fie contaminate de cel mai trivial gen de publicitate adus pe scena publică de libertatea presei: publicitatea de tabloid. Publicitatea aceasta

să ţină la rampă tema credinţei, dar în realitate înlocuieşte

vie a acestei teme şi a instituţiei care o administrează printr-un înşelător joc de culori ţipătoare. Nevoia unei prezenţe atente, reactive, a Bisericii în imediatul zilnic e de necontestat. E imperios necesară participarea clerului la dezbaterile actualităţii,

lui bine cumpănită faţă de provocările care afectează masiv şi hărţuitor metabolismul comunităţii şi al individului. Nu exhibiţionismul unui „supra-natural“ spectaculos ar trebui să fie preocuparea unei religii care se defineşte ca o religie a

şi a

, ci tocmai firescul şi smerenia acţiunii în perimetrul „lumescului“, al tensiunii concrete în care se desfăşoară existenţa comună. A răspunde dramei cotidiene prin gesticulaţie misteriosofică, prin manipularea grandilocventă a spaimelor şi a surescitărilor gregare e a renunţa să lucrezi

, a prefera sobrietăţii eficiente – spectacolul ieftin. 

Lupta fermă împotriva birocraţiei electronice globalizate ocultează pericole infinit mai grave, mai insidioase, mai subtile. La asta vrea să se limiteze Biserica? La carduri şi CIP-uri? Acolo e duşmanul? Asistăm la o incapacitate nesănătoasă de a identifica adevăratele „pietre de poticnire“ ale lumii de azi, de la noi şi de aiurea. Ne ocupăm de fisuri auxiliare, de derapaje nesemnificative, de false probleme. Abia această băţoasă deturnare a atacului ar putea fi interpretată ca o ispită, ca o „şmecherie“ diabolică. 

Mă aştept ca ierarhii Bisericii să ia public distanţă faţă de astfel de excese. Uneori o fac. Cu glas mai curînd stins, ezitant şi cu un impact mult mai palid decît impactul zgomotelor suscitate de verva propagandistică a „insurgenţilor“, care ne ţin mereu în priză cu „minuni“ profetice şi ameninţări apocaliptice. Da, ştim, sfîrşitul poate veni oricînd, „ca un fur“, pe neaşteptate, şi de aceea trebuie să fim mereu pregătiţi. Dar ştim şi că multiplicarea „profeţilor“ care se dau drept atotştiutori e un semn rău…   

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Diamante FOTO Shutterstock
Politico: UE va interzice importurile de produse din oțel din Rusia, dar va continua să cumpere diamante
Publicația a anunțat, de asemenea, planuri de a interzice importul de produse cosmetice rusești, deoarece aceste produse „aduc venituri semnificative Rusiei”.
Bogdan Berechet Politia Capitalei 01 foto arhiva personala jpg
Șeful Poliției Capitalei: „Sute de șoferi agresivi au rămas fără permis” INTERVIU EXCLUSIV
Chestorul Bogdan Berechet a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, despre creșterea alarmantă a numărului de șoferi agresivi sau care conduc drogați. În iulie, pe numele acestora din urmă au fost deschise peste 70 de dosare penale, mai multe decât pentru șoferii băuți.
meteo toamna foto pixabay
Vreme de plajă în ultima zi din septembrie. Ce regiuni vor fi măturate de ploi violente și grindină
Vreme deosebit de caldă se anunță în continuare, însă în vest, nord și centru temperaturile vor fi scăzute. După-amiaza și noaptea, în majoritatea zonelor lovesc ploile și vijeliile.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.