Religia antivaccinistă

Publicat în Dilema Veche nr. 920 din 25 noiembrie – 1 decembrie 2021
Frica lui Putin jpeg

Dintr-o problemă pur medicală și de sănătate publică, disputa cu antivacciniștii sau cu COVID-negaționiștii la modul general a căpătat toate culorile ideologiei, ba chiar adesea și pe cele ale unei dispute religioase. Antivaxxer-ii radicalizați se închid tot mai mult în spatele unei viziuni pan-istorice și globale, crezînd că o inteligență malefică (un fel de Dumnezeu rău, ca la gnostici) a inventat mai întîi virusul, apoi vaccinul ca fals remediu și mijloc de dominație a umanității. Dovadă – spun ei: cifrele pandemiei cresc zilele acestea chiar și în țări cu rate de vaccinare destul de bune. Degeaba le spui că raționează fals, le arăți statistici, date relative ale mortalității și incidenței. Refuză să creadă, ba chiar – în lipsă de alte argumente – vin și spun că statisticile sînt distorsionate de aceeași inteligență malefică.

Antivaccinismul nu respiră însă de unul singur, ci prin intermediul plămînilor altor ideologii și religii seculare. Unii dintre ei adoptă poziția luptătorilor pentru libertate: mai ales de cînd a apărut „pașaportul verde”, mulți pretind că sînt persecutați, că cetățenilor li se refuză drepturile, atunci cînd nu sînt lăsați în restaurante sau sînt amenințați cu concedierea. Unii au mers atît de departe încît s-au comparat pe ei cu evreii care erau obligați să poarte steaua galbenă în timpul războiului în unele țări, avînd barat accesul la restaurante și cafenele. Din cînd în cînd și la noi îi auzi pe unii (mai ales din PSD, precum doctorul Rafila) spunînd că „pașaportul verde” „n-ar trebui să discrimineze”. Ba da, trebuie să discrimineze și chiar de asta a fost conceput: ca să discrimineze între categoria celor care riscă mai puțin pentru ei înșiși și pentru ceilalți, și cei care au acest risc mult sporit. Atîta doar că cei „persecutați” pot evita discriminarea printr-o vaccinare gratuită și benefică, așa cum a fost acceptată deja de vreo două miliarde de oameni, care nici n-au murit, nici nu s-au îmbolnăvit, ci dimpotrivă, au fost mai sănătoși decît ceilalți.

În ultimul timp antivaccinismul a devenit un ingredient în supa populistă a unor partide radicale în diferite țări, ca Germania, Austria, Olanda, România. Fanaticii lui Trump au devenit, în majoritatea lor, antivacciniști, ca și protestatarii de serviciu contra capitalismului global. Li se adaugă diferiți adepți ai deep-ecology și, bineînțeles, unii oameni ai Bisericilor tradiționale, cum vedem la noi. (Ipocrizia BOR: cere credincioșilor să „urmeze pe medici”, fără a spune în mod explicit despre ce medici e vorba, căci sînt, din păcate, destui medici vocali antivacciniști.) Cu toții au în comun contestarea datelor științei, ba chiar, uneori, a științei moderne în general, contestarea experților în numele unor falși experți și în numele unor „științe alternative”, ori măcar a unor iluzorii „remedii alternative”. Și dacă ar fi numai ei personal în cauză, ne-am putea consola. Dar reușesc să amăgească mii și zeci de mii de oameni, pe care îi conving să nu se vaccineze, să-i trateze pe medicii din spitale ca pe potențiali criminali ori să creadă în virtuțile curative ale împărtășaniei, usturoiului ori invermectinei. Ori – specific românesc – să dea bani și să riște pedepse cu închisoarea ca să se vaccineze „la chiuvetă”.

Devenind tot mai mult o religie seculară, antivaccinismul devine tot mai greu de combătut. Dacă la marginile sale sînt destui care se vor vaccina morocănoși, dacă vor fi siliți de utilizarea „pașaportului verde”, rămîn destui care vor răspunde sfidînd autoritățile publice și medicale.

De fapt, antivaccinismul ideologic a devenit – nu exclusiv, dar majoritar – liantul unor viziuni catastrofice și antiliberale despre lumea în care trăim: e adoptat de anticapitaliști, dar și libertarieni radicali, de nativiști de toate speciile, de izolaționiști și antiimigraționiști și putiniști, de vegani și de dreptcredincioși. Azi, cel mai simplu mod de a fi „anti” e să te proclami antivaccinist și apoi să clamezi că „guvernul mondial”, în alianță cu Big Pharma, îți refuză drepturile. Ce-i drept, o faci pe riscul propriu, căci virusul – infect, mic și nesimțit cum este – nu refuză pe nimeni.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.