Reflecții colaterale
■ Ion Caramitru, pe care (pre-senil) am uitat să-l menționez, în articolul de săptămîna trecută, printre cei invitați să participe la o întîlnire cu președintele Mitterrand, mi-a amintit deunăzi și un alt episod al „dialogului“ franco-român de-atunci. Cineva din tabăra autohtonă a îndrăznit să-l întrebe pe președintele Franței de ce s-a decis să ne viziteze tocmai în acel moment, după mineriada din iunie 1990, care scandalizase atîta lume (și din țară, și din străinătate). Gestul înaltului demnitar francez era resimțit drept o nepotrivită încercare de „a cauționa“ o guvernare care recursese la proceduri grav nedemocratice pentru a pune capăt demonstrației din Piața Universității. Dl Mitterrand a răspuns prompt: „Am venit pentru că sînt convins că în România s‑a instaurat democrația!“. „Bine, dar mineriada?“, a insistat interlocutorul român. Vădit iritat, președintele a replicat: „N‑o să-mi spuneți că aveți o mineriadă în fiecare zi!“. În fapt, mineriada din iunie 1990 n-a fost ultima. Dar François Mitterrand crezuse de cuviință să dea o mînă de ajutor noii guvernări, în măsura în care ea putea fi calificată drept „socialistă“ și, prin urmare, plauzibilă ca partener al „socialismului“ francez… Nu cred, totuși, că guvernanții postrevoluționari erau încîntați să fie identificați pe față cu socialismul european. Era prea devreme…
■ Cu ceva timp în urmă, o domnișoară foarte severă a descoperit un mai vechi text al meu în care, mai în glumă, mai în serios (mai curînd în glumă), mă declaram incomodat de obiceiul tot mai răspîndit al unor doamne de a-și botoxa (sau silicona, nu mi-e clară deosebirea) buzele. Mă plîngeam de un inconfort „tehnic“: cum se abordează „eficient“ o asemenea „instalație“? Hiperdimensionată, gura devine o vietate aparte: îți modifică zîmbetul, pronunția, fizionomia în general. Domnișoara cu pricina m-a certat prompt: fiecare are dreptul să facă ce vrea cu corpul lui! Sînt misogin (de ce nu mă leg și de tatuajele bărbaților?!). Și, dacă sînt misogin, am decăzut din calitatea de „intelectual“. Nu e de glumit! Fiecare face ce vrea cu corpul lui, dar n-ai voie să faci ce vrei cu mintea ta. N-ai voie să ai păreri neconforme! Să te exprimi „discriminatoriu“, să te legi de opțiunile altuia! OK! Nu intru în amănunte, dar protestez, totuși, împotriva acuzației de „misoginism“. Mi se pare nedreaptă. Eu cred, dimpotrivă, că misogine sînt fetele care își „potențează“, pe cale artificială, buzele, sînii sau fesele. Pentru că, prin asta, reduc feminitatea la simpla ei „funcție“ sexuală. A vedea în femeie un angrenaj „util“ erotic, de vreme ce pui accentul (ditamai accentul!) pe acele părți ale trupului său asociate împreunării, e, cred, a-i ofensa demnitatea, integritatea, complexitatea. Prin urmare, „misogin“ e mai curînd cineva care se comportă ca și cum femeile ar fi niște alcătuiri pe bază de buze, sîni și fese. Eu, unul, sînt convins că femeile sînt mult mai mult decît atît și că, deci, e jignitor să le reduci la componentele lor asociate plăcerii masculine. Pe scurt, să nu se supere domnișoara de la „cenzură“, eu nu numai că nu sînt misogin, dar sînt feminist! Eu cred că cine nu vede, cînd întîlnește o persoană de sex feminin, decît buze, sîni și fese nu pricepe nimic din splendoarea feminității. E drept, vinovăția unui asemenea ins e, parțial, scuzabilă, dacă asta – și numai asta – i se dă de văzut. Dinaintea etalării ostentative a unui fragment, privitorul focalizează spontan asupra acelui fragment. Dacă te identifici, emfatic, cu genunchii tăi, n-ai cum să protestezi cînd cineva te ia drept o simplă anexă a genunchilor proprii. La fel, dacă insiști să pui pe masă trei suplimente de „cărniță“, vei fi perceput și tratat ca atare. Feministul din mine se revoltă! Pe urmele lui Goethe: „Eternul Feminin ne înalță în tării!“. Nu ne dă brînci în sutien și în poală! Cît despre raportul dintre bărbat și femeie, îmi place să repet, mereu, vorba unui specialist – n-o să credeți! – în islamism: „Între bărbat și femeie există un raport de superioritate reciprocă!“. Și asta nu ține de buze, mușchi și chirurgie estetică…
■ Presă românească: cu litere de-o șchioapă, în Evenimentul zilei de sîmbăta trecută, citesc: „Băsescu a încălcat legea! Nici un avocat nu mai poate interveni!“. Ca orice „băsist“ reciclat, deschid site-ul să descopăr anvergura catastrofei. Ce aflu? Că fostul președinte a aprins o țigară într-un restaurant de pe litoral și a fost amendat cu 500 de lei! E groasă, într-adevăr! Încă o asemenea abatere și țara se duce de rîpă!