Recădem în timp

Publicat în Dilema Veche nr. 1010 din 17 august – 23 august 2023
image

Recădem în timp. Un nou curs universitar oficial este pregătit la Moscova și va fi inclus în programa tuturor universităților. Intitulat „Fundamentele statalității ruse”, el are la bază ideea asimilării civilizațiilor cu organismele vii și conceperea „civilizației ruse” ca una tînără, dinamică, ce „va învinge Occidentul îmbătrînit” și decadent. Bineînțeles că acest scenariu, gen Oswald Spengler elementarizat, reciclat și rusificat nu fără ajutorul istoricului Lev Gumilev, refuză de principiu valorile universale, căzînd astfel într-un relativism istoric deplorabil. Abordarea este însă foarte convenabilă politic Rusiei – arată jurnalistul Andrei Perțev de la Meduza –, care capătă astfel un fel de justificare „științifică” pentru respingerea criticilor Occidentului și disprețul pentru valorile liberal-democratice. Fiind o „civilizație tînără”, Rusia nu poate decît să învingă și să preia „ștafeta istoriei”, iar între timp populația trebuie ferită de orice dezbinare. Ea are datoria să se supună conducerii, deoarece unitatea națiunii are vocație „științifică”, fiind înscrisă în „ADN-ul Rusiei”. La această păsărească pseudo-științifică se mai adaugă desigur și ingredientul apocaliptico-mesianic, bazat pe pretențiile „celei de-a Treia Rome” și susținut de Biserica Ortodoxă Rusă. Ceea ce e semnificativ, dincolo de toate, este că nimic din acest putinism scabros nu-i original: fragmente denaturate de istoricism german de la începutul secolului XX se amestecă cu nostalgii sovietice și țariste. Sînt toate semne ale unei civilizații de fapt îmbătrînite (sau, mai exact, osificate și strîmb dezvoltate), care nu-i în stare să conceapă ceva nou și care nu culege decît fragmente prost reproduse din ceea ce au inventat alții, în urmă cu cincizeci, o sută de ani sau chiar mai mult.

Între timp, războiul purtat de Rusia și Ucraina în Donbas amintește și el de trecut. A început să semene cu „frontul de vest” din Primul Război Mondial: mult așteptata contraofensivă ucraineană a dat rezultate mult mai modeste decît așteptau (sau mai degrabă sperau) mulți politicieni occidentali. Vina e parțial a lor – întîrzieri mari în livrarea armamentului promis Ucrainei –, dar și dificultatea majoră de a trece peste cîmpurile de mine și tranșeele rusești, pregătite temeinic de luni de zile. Luptele sînt dure, cu mare consum de muniție, dar mai ales cu pierderi umane teribile de ambele părți. Atîta doar că Rusia – cu o populație mult mai mare și un regim autoritar – își poate permite asemenea pierderi mai ușor. De asemenea – observă mulți analiști –, economia Rusiei a rezistat satisfăcător sancțiunilor, mai ales că China, India, Brazilia și alte țări mari, chipurile „nealiniate”, au refuzat să condamne invadarea Ucrainei, crimele de război ale Rusiei și au susținut în diferite moduri exporturile rusești de gaz, petrol și cereale.

Fapt este că Putin își permite să mizeze pe timp și pe uzura susținerii occidentale pentru Ucraina. Iar în absența unui rezultat semnificativ în contraofensiva ucraineană în următoarele luni, această uzură pare a fi tot mai greu de evitat.

Adevărul este că, după ce ani de zile Occidentul n-a luat în serios ideologia putinistă de felul celei expuse acum din „Fundamentele statalității ruse”, după 24 februarie 2022, a fost lent în trimiterea de armament suficient și de calitate Ucrainei. A reușit s-o țină în viață într-o defensivă reușită și chiar să-i asigure unele victorii importante pe teren anul trecut, dar acum jocul pare a se fi împotmolit într-un război pozițional de durată. Șansele unei debalansări rapide a situației de pe front par mici și tot mici, aproape inexistente, se arată a fi șansele prezente ale unei încetări a focului – fie și sub forma unui armistițiu între părțile beligerante, poate de tipul celui instalat de decenii între cele două Corei.

Sigur, războiul se poartă cu drone, rachete de croazieră și hipersonice și mijloace electronice diverse, adică cu armele secolului XXI. Dar tactic, după cum spuneam, sîntem într-un scenariu care arată ca „frontul de vest” – chiar mai extins ca lungime – din anii 1914-1918. Avem și un nou „Război Rece” între Occident, pe de o parte, și Rusia, pe de alta, cu China și alte țări din Sudul global jucînd rolul „nealiniaților” favorabili uneia dintre părți, totul amintind de situația dintre 1948-1991. (Însă Occidentul în ansamblu este mai slab decît era în anii „primului Război Rece”, „Sudul global” mai puternic, în schimb Rusia este mai slabă decît era URSS.) Și mai avem ideologia romantică șovină germană, reciclată în Rusia – o viziune imperialistă, cînd nu de-a dreptul rasistă, care pare că a uitat lecția istoriei secolului XX, responsabilă pentru oribile crime de război. Am recăzut în timp. Cu ce-i rău.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Semnalul de alarmă tras de un economist de top: mai puțini bani europeni, mai mulți pensionari. Ce soluții propune României
Economistul Radu Crăciun avertizează asupra turbulențelor economice care ne așteaptă în următorii ani. El susține că România va traversa inevitabil o perioadă mai delicată, din 2027, când începe un prim val de pensionare a „decrețeilor”, cu urmări asupra pieței muncii, iar PNRR va lua sfârșit
image
Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile”
Avem cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre. Iar pentru asta este vina statului, atrag atenția experții, care spun că tinerii români cresc pentru a deveni victime.
image
Capcana din pachetele de țigări. De ce ajung unii să fumeze 20 de țigări pe zi
Fumatul a devenit un viciu tot mai răspândit, care debutează la vârste din ce în ce mai fragede, susțin specialiștii. Astfel, foarte multe persoane ajung să fumeze chiar și 20 de țigări pe zi.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.