R─âzboiul nev─âzut

Publicat în Dilema Veche nr. 395 din 8-14 septembrie 2011
Note, st─âri, zile jpeg

S├«nt de acord ÔÇô f─âr─â entuziasm ÔÇô cu Slavoj  ┼Żi┼żek care, ├«ntr-un articol tradus neglijent ┼či publicat de CriticAtac (┼×i ÔÇ×criticÔÇť ┼či ÔÇ×atacÔÇť! C├«t─â vigoare! Ce prob─â de virilitate!) e de p─ârere c─â ÔÇ×sociologii ┼či editoriali┼čtii au ├«nc├«lcit misterul revoltelorÔÇť de la Londra. ┼×i comentatorii conservatori, ┼či cei liberali n-au f─âcut dec├«t s─â-┼či confirme ideile fixe ┼či sloganurile de campanie.  ┼Żi┼żek nu vine cu o interpretare proprie solid articulat─â, dar admite, totu┼či, c─â ÔÇ×nu te po┼úi afirma cu adev─ârat prin violen┼ú─âÔÇť ┼či c─â avem de-a face, ├«n fond, cu o ÔÇ×revolt─â f─âr─â revolu┼úieÔÇť, cu o manifestare disperat─â a celor care nu-┼či g─âsesc ÔÇ×rostul ├«n propria lor comunitateÔÇť, nu au un program autonom ┼či ├«┼či camufleaz─â ÔÇ×invidiaÔÇť ├«n ÔÇ×mar┼č triumfalÔÇť. Termenii ÔÇ×rostÔÇť (a-┼úi g─âsi rostul), ÔÇ×invidieÔÇť, ÔÇ×disperareÔÇť nu fac parte, de regul─â, din vocabularul ÔÇ×┼čtiin┼úificÔÇť al sociologului. La fel, termenul ÔÇ×l─âcomieÔÇť, folosit de Barack Obama pentru a explica ├«nceputurile crizei economice ├«n care ne afl─âm. To┼úi ace┼čti termeni se refer─â la malforma┼úii ale interiorit─â┼úii umane, la vicii de alc─âtuire sufleteasc─â, la probleme care ┼úin de ÔÇ×forul l─âuntricÔÇť. 

Asta ├«mi aminte┼čte de o discu┼úie purtat─â ├«n 1975 cu un student din Germania Federal─â, participant la o grev─â universitar─â care cerea eliminarea latinei din programa analitic─â a facult─â┼úilor de romanistic─â ┼či protesta ├«mpotriva scumpirii untului la ÔÇ×mensaÔÇť, cu cinci pfenigi. Am ├«ncercat s─â-i explic cum stau lucrurile ├«n ┼ú─ârile comuniste ┼či ce r─âsf─â┼ú implic─â, prin contrast, cocheta lor r─âzmeri┼ú─â. A fost de acord, dar a ad─âugat, dup─â o scurt─â reflec┼úie, c─â, ├«n ciuda privilegiilor lor ÔÇ×capitalisteÔÇť, nici ei nu s├«nt ÔÇ×ferici┼úiÔÇť. Prietenul meu p─ârea s─â cread─â c─â ÔÇ×fericireaÔÇť lui intim─â e o problem─â de stat. Or, statul are o mul┼úime de obliga┼úii ├«n privin┼úa bunei desf─â┼čur─âri a vie┼úii comunitare, dar nu poate face nimic pentru fericirea individual─â a cet─â┼úenilor s─âi ÔÇô dac─â prin ÔÇ×fericireÔÇť ├«n┼úelegem altceva dec├«t ÔÇ×p├«ine ┼či circÔÇť, bani la te┼čcherea ┼či legi func┼úionale. Cel care, podidit de m├«hnire, nefericit ├«n plan personal, destr─âmat suflete┼čte, iese pe strad─â ┼či d─â foc caselor din jur nu duce o lupt─â politic─â, nu se opune ÔÇ×sistemuluiÔÇť. Nu are un scop ├«nalt ┼či altruist. ├Ä┼či exprim─â, pur ┼či simplu, ├«ntr-o variant─â agresiv─â, marasmul, sau dezorganizarea interioar─â. Mai exact, transfer─â un r─âzboi l─âuntric pierdut, ├«n r─âzboi exterior. El merit─â ├«n┼úelegere ┼či, eventual, compasiune. Nu trebuie lichidat, dar trebuie oprit s─â fac─â r─âu altora ┼či, dac─â se poate, trebuie tratat: de un psihanalist, de un preot, sau de un prieten. 

Spun asta cu g├«ndul la un ÔÇ×termen tehnicÔÇť al vie┼úii spirituale: ÔÇ×r─âzboiul nev─âzutÔÇť. Termenul desemneaz─â lupta pe care fiecare din noi o are de dus cu demonii alc─âtuirii sale interioare. Exist─â, ├«n teologia cre┼čtin─â, tratate ├«ntregi despre acest r─âzboi, un r─âzboi de al c─ârui final depinde salvarea sufleteasc─â a fiec─âruia. De un concept asem─ân─âtor uzeaz─â islamul. ├Äntorc├«ndu-se de la vreo b─ât─âlie militar─â, ├«n┼úeleptul mahomedan spune: ÔÇ×Ne ├«ntoarcem, acum, de la ┬źmicul r─âzboi┬╗ la ┬źmarele r─âzboi┬╗ (jihad), cel de toate zilele, cu netrebniciile din─âuntrul nostruÔÇť. Nici l─âcomia, nici invidia, nici disperarea, nici inaptitudinea de a-┼úi g─âsi rostul nu se pot rezolva prin legiferare, prin ÔÇ×m─âsuriÔÇť guvernamentale. Statul poate interveni c├«nd ele se manifest─â ├«n afara legalit─â┼úii ┼či ├«n detrimentul celorlal┼úi. E obligat, de asemenea, s─â asigure contextul necesar unei vie┼úi decente ┼či echitabile. Dar nu poate modela suflete, nu poate ÔÇ×livraÔÇť re┼úete euforizante, nu se poate ocupa de mistagogie ┼či psihiatrie. Astea s├«nt treaba individului atemporal, a omului l─âuntric, a con┼čtiin┼úei de sine. S─â nu fim mai subtili dec├«t e cazul. Cineva care fur─â plasme ┼či bunuri de toate calibrele, incendiaz─â case de locuit cu oameni (nevoia┼či) ├«n─âuntru, sparge magazine mari ┼či mici, dezbrac─â ├«n plin─â strad─â cet─â┼úeni oarecare nu e nici ideolog, nici practicant al ÔÇ×protestului de grad zeroÔÇť (┼Żi┼żek). Are unele probleme de ÔÇ×a┼čezareÔÇť ├«n ordinea lui ┼či a lumii, are unele probleme cu pl─âcerea de a fi violent, cu o proast─â ├«n┼úelegere a libert─â┼úii, cu apetiturile proprii, cu controlul de sine, cu imaginea de sine, cu evaluarea defectuoas─â a legitimit─â┼úii proprii. Mai exact, nu are aceste probleme, ├«n sensul c─â nu ┼či le pune. Adev─ârata criz─â a acestui tip uman ÔÇô ┼či, m─â tem, a lumii de m├«ine ÔÇô se explic─â prin diminuarea sau absen┼úa vie┼úii interioare ┼či prin ├«nlocuirea ei nereflectat─â cu o exterioritate vid─â. ÔÇ×R─âzboiul nev─âzutÔÇť e suspendat. Totul se consum─â ├«n afar─â. Vinovatul e ├«ntotdeauna acolo. Agresorul e m├«ntuit! 

R├«ndurile de mai sus nu au preten┼úia de a l─âmuri integral ┼či definitiv cutare fenomen social. Vor doar s─â aduc─â ├«n discu┼úie ┼či o alt─â dimensiune a lucrurilor, cu care ÔÇ×speciali┼čtiiÔÇť nu mai g─âsesc de cuviin┼ú─â s─â-┼či piard─â vremea.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.