Răgetul ca mod de a gîndi

Publicat în Dilema Veche nr. 152 din 22 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În după-amiaza zilei de 18 decembrie, cei care mai au încă dubii cu privire la malignitatea comunismului, cei care vor nuanţe, care caută cu lumînarea "părţile bune" ale asasinatului, justificările fine ale dezastrului, au avut ocazia să vadă din ce "familie" fac parte. Din acest punct de vedere, dezlănţuirea zoologică a populaţiei PRM a avut o funcţie spectaculos revelatoare: cine s-ar fi aşteptat ca golănimea Parlamentului să fie, dintr-odată, atît de sinceră? Să reacţioneze atît de exact într-un moment de separare a apelor? Cu fluiere de miliţieni, cu huiduieli, cu răgete, cu pancarte copiate după Urzica anilor lui Dej, ei au proclamat, dinaintea ţării întregi, că cine dă în comunism dă în ei, că le e dor de PCR ca de mama, că, dacă ar avea puterea, ar lua totul de la capăt. Gherla, Piteşti şi Aiud? A se slăbi! Oameni schingiuiţi sau ucişi? Bine le-au făcut! Puşcării, foamete şi cenzură? Fandoseli elitiste! În sală erau prezenţi şi cîţiva domni în vîrstă, foşti deţinuţi politici. Erau amuţiţi. Încasau din nou, în Parlamentul ţării, palma care le desfigurase tinereţile. Spectacolul din Parlament n-a încetat nici o clipă să fie o chintesenţă de românitate deviată: un amestec greu de analizat între bîtă, rîgîială şi ştaif patriotic. Personajele din scenă erau simultan fioroase şi comice, un soi de mahalagii defilînd ţanţoş pe strada principală. Într-adevăr: I.V. Stalin şi I.L. Caragiale. O precupeaţă cu privire de dropie perplexă, un nene răscopt, care îşi ţine cu greu dantura falsă între fălci, cîţiva urlători de profesie, rătăciţi în sală pe drumul dintre cîrciumă şi stadion, şi - vai! - o seamă de tineri "din judeţe", aduşi cu autobuzele ca să facă scandal: îmbrăcaţi ca de şantier sau de bătaie, derutaţi, hlizindu-se incult în dreapta şi-n stînga, tristă masă de manevră a unei adunături de zurbagii. De tinerii aceştia mi-a fost şi milă, şi frică. Habar n-aveau ce fac, habar n-aveau despre ce era vorba în hărmălaia generală. Erau fraieri şi sumbri. Puteau fi cumpăraţi, năimiţi să muşte şi să huiduie, să lovească, să se gudure, să se supună. Ca băieţii de prin orfelinate, antrenaţi, pe vremuri, să intre în Securitate, sau, şi mai pe vremuri, în Legiune. Vacarmul parlamentar ar fi putut fi oprit. Prin oameni de ordine, prin autoritatea preşedintelui de şedinţă, prin evacuarea - îngăduită de regulamente - a huliganilor. Dar prezidiul a asistat amorf şi, de fapt, complice, la tot tămbălăul. Numai din cînd în cînd - îndemnuri la ordine obosite, complezente, neconvingătoare. Domnului Văcăroiu îi plăcea, de fapt, toată tărăşenia. Griul naturii lui se răspîndea, ca o cenuşă, peste întreaga asistenţă, încurajînd codoş dezmăţul. Măcar PRM-ul s-a expus fudul, în toată fosforescenta lui foşgăială. PSD a preferat să joace acoperit. Ce lipsă de imaginaţie politică şi de simţ tactic! Domnul Iliescu m-a uluit prin inabila lui absenţă. Dacă a acceptat, ca liber-cugetător, să-şi facă cruce, cum de nu s-a gîndit, ca fost comunist, să se lepede de comunism? Ar fi fost un gest! O sfidare interesantă! O instructivă bravadă! Iau absenţa lui Adrian Păunescu drept un fel de autocritică. În schimb, comentariile lui Geoană s-au încadrat în aceeaşi caracteristică îmbîcseală: bietul om a pierdut încă o ocazie să pară inteligent. Singurul pesedist care a salvat, cu un discurs cuviincios, onoarea partidului, a fost Cristian Diaconescu. (Sper să nu-i fac un rău spunînd asta.) Dar Alianţa? S-a manifestat ea în vreun fel? În afara cîtorva aplauze şi ridicări în picioare, ea a strălucit printr-o stingheritoare lipsă de tonus. Mi s-a părut că şi unii din membrii ei erau dispuşi, din antipatie faţă de preşedinte, să treacă în plan secund problema condamnării comunismului. În sfîrşit, am văzut, seara, după discurs, tot felul de analişti deştepţi şi gazetari viguroşi, întrecîndu-se fie în relativizarea sagace, "ştiinţifică" a răului comunist, fie în discreditarea comisiei prezidenţiale. Am reuşit, astfel, încă o dată, să înecăm un posibil moment de adevăr şi de demnitate în caricatură şi bale. Felul în care am ştiut să condamnăm un regim ilegitim şi criminal se rezumă la imaginea unui preşedinte solitar, care, într-o mare de răgete, citeşte tenace, ca pentru sine, textul unui raport nesîngeros, dar tranşant. Atît putem, deocamdată. Asta e măsura europenităţii noastre.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic