Principii

Publicat în Dilema Veche nr. 143 din 20 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am mai scris despre infla┼úia principiilor ├«n perioadele de confuzie moral─â. Revin, pentru c─â b├«lciul continu─â. Cu c├«t reperele istoriei cotidiene ┼či ale propriului comportament s├«nt mai ┼čubrede, cu at├«t se invoc─â mai des prestigiul hieratic al principiilor. Te miri cine, c├«te un b─âtr├«nel h├«r┼čit ├«n rele, sau c├«te un puber f─âr─â biografie, c├«te un publicist nervos, sau c├«te un politician improvizat, dame dezam─âgite, afaceri┼čti falimentari, demagogi, m─âtu┼či didactice ┼či vedete roman┼úioase, to┼úi se trezesc vorbind, din c├«nd ├«n c├«nd, despre principii. Ne refugiem ├«n aerul rarefiat al principiilor, ne justific─âm, prin ele, lipsa de imagina┼úie, sau de curaj, ne ascundem, viclean, dup─â ele, c├«nd nu le folosim drept arm─â retoric─â ├«mpotriva unor preopinen┼úi antipatici. A-┼úi lua distan┼ú─â fa┼ú─â de principii trece drept dovada unui incalificabil relativism. E un abuz etic, un scandal. S─â ne l─âmurim. Principiile s├«nt bune. S├«nt de neocolit. Cu condi┼úia ca recursul la ele s─â nu devin─â un reflex g─âunos, o re┼úet─â mecanic─â, un substitut al dreptei judec─â┼úi. Principium ├«nseamn─â "├«nceput", "introducere". Exist─â ┼či accep┼úiunea de "temei", "fundament", "lege" ┼či tocmai ├«n aceast─â bifurcare de sens st─â originea tuturor neclarit─â┼úilor. Una s├«nt principiile ┼čtiin┼úei, (relativ) stabile, inconturnabile, lineare, alta s├«nt principiile cu care lucreaz─â moralitatea, principiile dup─â care ni se cere s─â ne conducem via┼úa. Cele dint├«i func┼úioneaz─â normativ, aproape orb, celelalte s├«nt orientative, mustesc de plasticitate, de verv─â organic─â. E foarte riscant s─â aluneci dintr-un registru ├«ntr-altul, s─â te mi┼čti ├«n fream─âtul difuz al viului cu inflexibilitatea mineral─â a unor reguli abstracte. ├Än exerci┼úiul judec─â┼úii cotidiene, principiile s├«nt, ├«ntotdeauna, reperul prim, demarajul optim. Dar cine r─âm├«ne la ele ia linia startului drept cap─ât al cursei. Abia dup─â ce principiile s├«nt fixate, ├«ncepe efortul laborios al nuan┼úelor, al studiului de caz, al analizei contextuale. Principiile s├«nt bune c├«t─â vreme "dau drumul" judec─â┼úii, c├«t─â vreme nu afecteaz─â libertatea desf─â┼čur─ârii ei. Ele s├«nt, dimpotriv─â, dizolvante, de ├«ndat─â ce ├«nlocuiesc judecata printr-o axiom─â ne├«nduplecat─â. O situa┼úie de via┼ú─â este mai mult dec├«t o ecua┼úie. Legea moral─â nu seam─ân─â cu legea gravita┼úiei, iar m├«ntuirea sufletelor nu e o procedur─â chirurgical─â. Ar fi prea simplu s─â putem sistematiza destinul fiec─âruia dintre noi cu un set de criterii fixe: faci o list─â de principii (cinci, zece, dou─âzeci?) ┼či le aplici farmaceutic fiec─ârei ├«mprejur─âri. Nu vei ob┼úine dec├«t o judecat─â prefabricat─â, o schem─â arbitrar─â, un calcul rudimentar. Via┼úa e, ca s─â zicem a┼ča, mai complex─â, iar omul - mai pestri┼ú. Cine nu judec─â dec├«t pe baz─â de principii tr─âie┼čte ├«n plin─â fic┼úiune. Mai devreme sau mai t├«rziu va fi victima propriei lui ├«ngustimi. To┼úi ┼čtim c─â nu trebuie s─â min┼úi. E un "principiu" incontestabil. Dar Nicu Steinhardt descoper─â, ├«n ├«nchisoare, virtutea de a-┼úi min┼úi anchetatorul. Nimeni nu e scutit, ├«n via┼úa curent─â, de ispita minciunii salutare, benefice, caritabile. "Dac─â nu vei spune minciuni, multe p─âcate ai s─â faci" - spune, sibilinic, Avva Alonios, ├«n Pateric. Problema nu este s─â nu min┼úi, ci s─â c├«nt─âre┼čti cu discern─âm├«nt care s├«nt, ├«n anumite circumstan┼úe, marginile tolerabile ale minciunii, dozajul admisibil al falsului, legitimitatea adev─ârului par┼úial. Evident, intr─âm pe un teritoriu primejdios, ├«n care resursele de autojustificare ale individului se simt provocate ┼či pot evolua delirant: ne e u┼čor s─â g─âsim imediat scuze pentru orice deriv─â, s─â fabric─âm rapid iluzia propriei, nelimitate, ├«ndrept─â┼úiri. Protec┼úia ermetic─â a principiilor pare preferabil─â. Dar via┼úa nu e aseptic─â, nu e "principial─â". Fiecare gest implic─â un pariu, fiecare decizie - un risc. Principiile indic─â, ├«n toat─â aceast─â aventur─â, nordul, dar nu dau socoteal─â de traseele optime ┼či de accidentele de parcurs. ┼×i, mai ales, nu includ libertatea de judecat─â a lui Dumnezeu. Dac─â judecata final─â n-ar fi dec├«t o pedant─â aplicare de principii, notarul de cartier ar fi personajul cel mai indicat pentru a o oficia expert ┼či expeditiv. Un alt erou al Patericului, Avva Teodor de la Ferme, nu se sfie┼čte s─â relativizeze principiul ├«nsu┼či al iubirii cre┼čtine - compasiunea: "Dac─â nu m─â voi rupe de sim┼ú─âmintele de compasiune, ele nu m─â vor l─âsa niciodat─â s─â devin monah!". Parc─â v─âd cum ap─âr─âtorii - religio┼či sau nu - ai principiilor, activi┼čtii sociali, firile militante, umani┼čtii de toate obedien┼úele ├«┼či pun m├«inile ├«n cap. Cum se poate ca tocmai un c─âlug─âr cre┼čtin s─â vorbeasc─â astfel? Uite c─â se poate! (vorba lui Cosa┼ču). Nu se folose┼čte cum trebuie de principii dec├«t cine a dob├«ndit at├«ta libertate ┼či for┼ú─â interioar─â ├«nc├«t, ├«n preajma lor, s─â lase ├«nc─â loc pentru sur├«s.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.