Prestigiul marginalităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 226 din 14 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Vrem, nu vrem, harta fiec─ârei zile este "hot─âr├«t─â", adic─â are hotarele pe care i le impune presa. Presa deseneaz─â agenda cotidian─â a ┼ú─ârii ┼či a locuitorilor ei, presa decide ce este important ┼či ce e accesoriu, ce trebuie s─â stea ├«n centru ┼či ce e condamnat la marginalitate. Nimeni nu e dispus s─â pun─â la ├«ndoial─â ierarhia evenimentelor, a┼ča cum apare ea ├«n buletinele de ┼čtiri, editorialele ┼či dezbaterile oferite publicului de ziare ┼či televiziuni. ├Än genere, pe primele locuri s├«nt evenimentele politice ┼či sportive. Sau ┼čtirile senza┼úionale, indiferent din ce domeniu. Sau catastrofele. Stai la televizor sau r─âsfoie┼čti publica┼úiile zilnice ┼či afli pe ce lume e┼čti, afli "cum merg lucrurile". Dar ├«n timp ce la ramp─â se petrec tot soiul de acroba┼úii spectaculoase (alegeri, suspend─âri ale pre┼čedintelui, referendumuri, conflicte ├«ntre partide sau ├«n interiorul partidelor), ├«n lumea larg─â se petrec o mul┼úime de alte lucruri. Obligat─â s─â aleag─â interesat ┼či s─â g├«ndeasc─â lucrativ, presa sacrific─â, inevitabil, evenimentul pre┼úios, dar discret, policromia inepuizabil─â a faptului divers, bog─â┼úia de substrat a marginalit─â┼úii. ┼×tirile ne vorbesc despre un registru sonor, dar foarte restr├«ns al realului. ├Änd─âr─âtul acestui registru, lumea ├«┼či vede de ale ei, paralel─â cu politica ┼či cu zvonul, orientat─â spre alte centre dec├«t cele prestabilite de exper┼úii ├«n comunicare ┼či informa┼úie. Lumea e mai interesant─â, mai divers─â, mai surprinz─âtoare ┼či mai nelumeasc─â dec├«t lumea emisiunilor de ┼čtiri ┼či a editorialelor. De multe ori, evenimentele adev─ârate, cu b─âtaie lung─â, se petrec ├«n penumbr─â, la margine, abia percepute. Dar nu e vorba numai de evenimente mari care trec neobservate. E vorba ┼či de evenimente pur ┼či simplu semnificative, care ar merita - cel pu┼úin la fel ca acelea scoase ├«n vedet─â de gazetari - aten┼úia ┼či comentariul nostru. Un exemplu: c├«nd ie┼či cu ma┼čina din Bucure┼čti ┼či traversezi Otopeniul, sastisit de aglomera┼úia unui drum na┼úional care tinde s─â arate a periferie, po┼úi avea surpriza s─â vezi dintr-odat─â, pe partea dreapt─â, un grup de "sculpturi", 14 la num─âr, a┼čezate ├«n fa┼úa galeriei de blocuri care flancheaz─â traseul. S├«nt forme extrem de vitale, colorate intens, greu de clasat dup─â criterii "figurative", un fel de plante hipertrofice, r─âs─ârite, imprevizibil, din plictiseala asfaltului. De┼či impozante (au aproape patru metri ├«n─âl┼úime), obiectele cu pricina provoac─â o candid─â bun─â-dispozi┼úie, ca ni┼čte juc─ârii ciclopice, ca ni┼čte mon┼čtri benigni, care cupleaz─â fantezia cu umorul. Ambian┼úa devine brusc respirabil─â, ┼čoseaua devine cordial─â. Cineva s-a g├«ndit s─â transforme un peisaj dominat de reclame gigantice, trafic sufocant ┼či beton armat ├«ntr-o ograd─â prietenoas─â. Cineva a privit locul cu grij─â. Cuiva i-a p─âsat de bun─â-starea vizual─â a trec─âtorilor. E o pornire salutar─â care, multiplicat─â, ar salva de ur├«┼úenie ┼či de inumanitate nenum─ârate ora┼če autohtone, ├«n cap cu Bucure┼čtiul. Dac─â a┼č fi ziarist, m-a┼č opri s─â aflu istoria acestui "marginal" demers terapeutic. A┼č afla c─â autorii ansamblului s├«nt c├«┼úiva arti┼čti bucure┼čteni, responsabili de mai multe asemenea performan┼úe: Florin Ciubotaru, Andrei Ciubotaru ┼či Jan Eugen, al─âturi de Toma Iulian ┼či Ciprian Paleologu. Un veteran prestigios ┼či o m├«n─â de tineri. A┼č mai afla c─â ini┼úiativa lor n-ar fi dus nic─âieri, dac─â n-ar fi ├«nt├«lnit un primar inteligent, energic ┼či curajos (Silviu Constantin Gheorghe), dispus s─â asume amplasarea lucr─ârilor ├«n spa┼úiul pe care ├«l administreaz─â. Un proiect ├«ndr─âzne┼ú pentru c─â nu se conformeaz─â g├«ndirii urbanistice comune, ┼či un primar ├«ndr─âzne┼ú pentru c─â nu se las─â intimidat de bomb─ânelile unor concet─â┼úeni recalcitran┼úi. Iat─â un eveniment care nu ┼úine de specia "news". Dar care plaseaz─â "actualitatea" pe alt─â orbit─â dec├«t aceea a zarvei de la "centru". ├Än ce m─â prive┼čte, am devenit, numai dintr-at├«t, euforic. M-am dat jos din ma┼čin─â, m-am plimbat pu┼úin printre cele 14 piese ┼či am intrat s─â m─â r─âcoresc ├«n restaurantul de-al─âturi. Se nume┼čte "La Iancu", are vinuri cinstite, pizze bine dozate ┼či un patron ┼čarmant. ├Än versiunea Otopeni, Rom├ónia devine prizabil─â.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.