Politic─â de cadre

Publicat în Dilema Veche nr. 354 din 25 noiembrie - 2 decembrie 2010
Întrebări jpeg

Citesc ├«n revista 22 un text halucinant despre Biblioteca Central─â Universitar─â. Fostul director, pensionat ├«n grab─â, trebuia ├«nlocuit cu altcineva. Postul e important: implic─â prestigiu, competen┼ú─â, experien┼ú─â managerial─â. Se d─â un concurs. Se prezint─â trei candida┼úi, dintre care doi au o anumit─â carier─â ├«n domeniul biblioteconomiei. Am├«ndoi s├«nt depuncta┼úi ├«n favoarea unui al treilea candidat, al c─ârui parcurs profesional nu are nici o leg─âtur─â cu domeniul. Or, tocmai acest al treilea candidat c├«┼čtig─â. Trebuie s─â fie vorba, ├«┼úi spui, de cineva cu ├«nzestr─âri excep┼úionale, de vreme ce, f─âr─â s─â-┼či fi legat niciodat─â numele de ┼čtiin┼úa bibliotecii, f─âr─â s─â fi lucrat niciodat─â ├«ntr-o institu┼úie de profil, este socotit directorul optim al unuia dintre cele mai importante depozite de carte din ┼úar─â. Devii curios. Apoi perplex. Apoi m├«nios. Apoi, ca ├«ntotdeauna ├«n Rom├ónia, te resemnezi, sur├«zi amar ┼či te umpli de lehamite. 

C├«┼čtig─âtorul e o doamn─â. A absolvit Academia Na┼úional─â de Informa┼úii din cadrul SRI. E expert ├«n probleme de securitate, fost candidat PDL la europarlamentare, fost director de cabinet ┼či consilier personal al ministrului Comunica┼úiilor Gabriel Sandu, consilier local (PDL) la prim─âria sectorului 4, membru al Asocia┼úiei Rom├óne de Lupt─â Antiterorism, membru ├«n consiliul de administra┼úie al Po┼čtei Rom├óne, consilier─â pe probleme de securitate a ministrului Ap─âr─ârii Mihai St├óni┼čoar─â, membru al Asocia┼úiei Rom├óne de Rela┼úii Publice, director general al Grupului Editorial Tritonic, profesor la SNSPA etc. etc. etc. O carier─â spectaculoas─â, apar┼úin├«nd cuiva care pare de ne├«nlocuit, de neocolit, simultan necesar pe mai multe paliere de expertiz─â. Singura zon─â ├«n care doamna n-a apucat p├«n─â acum s─â se ilustreze e aceea a bibliotecilor. Trebuia, deci, s─â i se ofere ceva adecvat, pentru rotunjirea unui CV aproape renascentist. E, oricum, indicat ca Biblioteca Central─â Universitar─â s─â fie condus─â de un vl─âstar t├«n─âr al SRI, de un specialist ├«n Institu┼úii Euro-Atlantice, ├«n Comunicare Politic─â, ├«n probleme de ap─ârare, informatic─â, po┼čt─â, edituri ┼č.a.m.d.

N-o cunosc pe doamna cu pricina. Nu exclud s─â fie un om simpatic, de┼čtept, abil, pragmatic, descurc─âre┼ú. Dar m─â nedumere┼čte apetitul ei dezl─ân┼úuit pentru func┼úii ┼či grade, l─âcomia ei institu┼úional─â, agresivitatea penetrant─â a ambi┼úiei ei profesionale ┼či trans-profesionale. A┼č sf─âtui-o, amicalmente, s─â fac─â o pauz─â. S─â nu vrea tot, s─â nu vrea orice, s─â lase loc ┼či altora, mai ales ├«n teritorii unde nu e la ea acas─â. Iar pe sus┼úin─âtorii ei, i-a┼č sf─âtui s─â n-o reduc─â la un instrument de partid, s─â n-o suprautilizeze, s─â n-o pun─â ├«n situa┼úia antipatic─â ┼či, ├«n definitiv, ridicol─â, de jolly-joker. Dac─â cred, ├«ntr-adev─âr, ├«n valoarea ei, s─â-i dea r─âgazul unui efort de concentrare, de aprofundare, de reevaluare critic─â a resurselor proprii. Lansarea unui alerg─âtor pe toate culoarele deodat─â sf├«r┼če┼čte, inevitabil, prin a-l epuiza. Nu mai spun c─â nu ┼čade frumos unei doamne s─â fie a┼ča agitat─â. Un pic de gra┼úie, de discre┼úie, de senin─âtate i-ar face, cu siguran┼ú─â, bine. 

Dincolo de cazul personal, se deslu┼če┼čte ├«ns─â o problem─â mai grav─â: modul ├«n care se face la noi politic─â de cadre. Cu regulamente modificate ad-hoc ├«n beneficiul c├«┼čtig─âtorului dinainte ┼čtiut, cu ÔÇ×aranjamenteÔÇť de culise, cu influen┼úe de partid, cu punerea ├«ntre paranteze a competen┼úelor reale ┼či a bunei func┼úion─âri a institu┼úiilor. Totul e mai important dec├«t pura normalitate. Competi┼úia real─â, legitim─â ┼či benefic─â e mereu ├«nlocuit─â de un poker tenebros ┼či neproductiv. ┼×i lucrurile merg prost. ├Äntrebarea e din vina cui ┼či dac─â putem corecta ceva. Din vina cui ┼čtim ┼či, dac─â nu ┼čtim, ne-o spun, sear─â de sear─â, televiziunile: B─âsescu! Prin urmare, noi ceilal┼úi n-avem nimic de f─âcut. Poate vreun miting-dou─â la poarta CotrocenilorÔÇŽ

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.