Pico ÔÇô incorect politic?

Publicat în Dilema Veche nr. 826 din 19 decembrie 2019 - 2 ianuarie 2020
Frica lui Putin jpeg

Are omul un loc prestabilit ├«n marele lan╚Ť al creaturilor? Are el un destin determinat? Nu, a sus╚Ťinut la 1486, ├«n celebra sa Oratio de hominis dignitate, Pico della Mirandola, umanist, hermetist, neoplatonist ╚Öi cabalist cre╚Ötin, prieten cu Marsilio Ficino ╚Öi protejatul lui Lorenzo de Medici. ÔÇ×O, Adame, Dumnezeu i-ar fi zis Omului, nu ╚Ťi-am dat nici un loc determinat, nici o figur─â proprie, nici o favoare deosebit─â, pentru ca acel loc, acea ├«nf─â╚Ťi╚Öare, acele favoruri pe care tu ├«nsu╚Ťi le vei dori, chiar pe acelea s─â le de╚Ťii ╚Öi s─â le posezi dup─â dorin╚Ťa ╚Öi judecata ta. La celelalte fiin╚Ťe natura, odat─â definit─â, va fi supus─â constr├«ngerii de c─âtre legile prescrise de noi. Tu ├«ns─â, nefiind constr├«ns de nici o limitare, ├«╚Ťi vei defini natura dup─â liberul t─âu arbitru, ├«n a c─ârui putere te-am pus. Te-am a╚Öezat ├«n centrul lumii, pentru ca de acolo s─â prive╚Öti mai comod de jur ├«mprejur la orice se afl─â ├«n lumeÔÇŽ Tu, conform deciziei propriului spirit, vei putea s─â degenerezi ├«nspre fiin╚Ťele inferioare care s├«nt brute, dar vei putea s─â te ╚Öi regenerezi, apropiindu-te de fiin╚Ťele superioare care s├«nt divine.ÔÇť

Nobile cuvinte, dar ce ne mai r─âm├«ne azi din ele? Mai putem s─â le prelu─âm necritic? M─â tem c─â tot mai greu. Pun├«ndu-ne, mai ├«n glum─â, mai ├«n serios, ochelari ÔÇ×progresi╚ÖtiÔÇť, s─â admitem c─â Pico ├«ncepe cu ceva foarte incorect politic: ├«n fic╚Ťiunea respectiv─â, Dumnezeu se adreseaz─â numai lui Adam, adic─â b─ârbatului. Unde e Eva? Fie asist─â t─âcut─â, pitit─â ├«n dosul lui Adam, la discursul lui Dumnezeu ╚Öi asta ├«nseamn─â c─â Pico desconsider─â femeia ca imatur─â, indic├«nd c─â n-ar trebui s─â aib─â drepturi egale cu b─ârbatul, ci s─â fie ÔÇ×reprezentat─âÔÇť de acesta. Fie nici m─âcar nu exist─â, scena av├«nd loc ├«nainte de crearea Evei. Or, asta poate sugera c─â femeii, spre deosebire de b─ârbat, acest Dumnezeu macho i-a prescris un loc prea bine determinat pe lume: crati╚Ťa.

Vine o a doua gaf─â: Dumnezeu, zice Pico, l-a a╚Öezat pe Adam ├«n centrul lumii. Sigur, nu vom lua literal expresia ╚Öi-l vom scuza pe Pico pentru geocentrismul s─âu. Copernic nici nu se n─âscuse. Dar nici tinere╚Ťile autorului nostru (a murit la 31 de ani, se pare, otr─âvit) nu-l scuz─â pentru antropocentrismul s─âu. ├Ämp─ârt─â╚Öe╚Öte o foarte condamnabil─â atitudine, care nu numai c─â afirm─â superioritatea nedovedit─â ╚Ötiin╚Ťific a omului asupra celorlalte vie╚Ťuitoare, dar pune ├«ntreaga planet─â la dispozi╚Ťia omului, c─âruia ├«i a╚Öaz─â tronul de suveran ├«n mijlocul lumii. C─âci ce altceva s─â ├«nseamne acel ÔÇ×s─â prive╚Öti mai comod de jur ├«mprejur la orice se afl─â ├«n lumeÔÇť, dec├«t s─â ai ├«n vedere s─â exploatezi ├«ntregul ecosistem ├«n folos propriu? Asemenea cuvinte ╚Öi idei ne-au condus unde s├«ntem azi, adic─â ├«n pragul celei de-a ╚Öasea extinc╚Ťii. Originea aristocratic─â a lui Pico trebuie s─â stea la baza acestei ├«ng├«mf─âri teo-antropocentrice. Vorbe╚Öte ├«n el seniorul care, din loggia palatului s─âu, prive╚Öte cu superioritate la ╚Öerbii care ├«i muncesc p─âm├«ntul.

C─â e a╚Öa, o arat─â mai departe ╚Öi dispre╚Ťul s─âu fa╚Ť─â de animale, pe care le ├«njose╚Öte cu apelativul de ÔÇ×bruteÔÇť. Pico nu ╚Ötia ╚Öi nici nu credem c─â ar fi dorit s─â afle c─â s├«ntem, prin gene, 98,5% cimpanzei. Dar tot putea s─â intuiasc─â faptul c─â animalele nu numai c─â nu s├«nt ÔÇ×bruteÔÇť, ci, cum ne-au ar─âtat biologii ╚Öi etologii ├«n vremurile noastre, ele s├«nt inteligente, au limbaj, emo╚Ťii, au via╚Ť─â social─â, unele dintre ele pot s─â foloseasc─â unelte, ba chiar cunosc forme incipiente de art─â. De exemplu, ├«ntr-o gr─âdin─â zoologic─â o goril─â (95,2% om din punct de vedere genetic) a pictat mai ceva ca Picasso! S-a stabilit indubitabil c─â p├«n─â la trei ani puii de cimpanzei s├«nt mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t copiii, ╚Öi totu╚Öi nimeni nu-i consider─â pe copiii sub trei ani ÔÇ×bruteÔÇť. Dar m─âcar de la fabuli╚Öti putea s─â afle autorul nostru c─â animalele ne dep─â╚Öesc ├«n at├«tea privin╚Ťe: s├«nt mai iu╚Ťi unele, mai puternice altele, mai r─âbd─âtoare altele, mai iste╚Ťe altele, ╚Öi a╚Öa mai departe, motiv pentru care s├«ntem ├«ndemna╚Ťi nu s─â le umilim, ci s─â le lu─âm drept model. Al╚Ťii au f─âcut-o: c├«teva decenii dup─â Pico, nu-i cere Machiavelli principelui s─â imite ba pe leu, ba pe vulpe, dar ÔÇ×s─â nu fie omÔÇť, dac─â vrea s─â guverneze ├«n pace?

Dar poate c─â lucrul cel mai condamnabil sub aspectul corectitudinii politice la Pico e privilegierea libert─â╚Ťii (a liberului-arbitru). Pico pare s─â fie convins c─â omul poate decide singur cum ╚Öi ce s─â fie, independent de condi╚Ťiile sociale, economice, educative, politice. Adic─â, de exemplu, cineva judecat ╚Öi condamnat pentru omor, viol, jaf armat ╚Öi altele ar fi, dup─â Pico, singurul vinovat de situa╚Ťia sa! Impardonabil─â pozi╚Ťie, c├«nd noi b─ânuim c─â respectivul a fost maltratat ├«n copil─ârie de un tat─â alcoolic, c─â a fost lipsit de afec╚Ťiune matern─â, c─â a fost l─âsat repetent ├«n clasa a III-a, c─â mai t├«rziu a fost ╚Öomer ╚Öi c─â, fiind de culoare, a fost discriminat c├«nd ╚Öi-a c─âutat un loc de munc─â ╚Öi deci c─â nu el, ci societatea e de vin─â. Bine-bine, vor s─âri ap─âr─âtorii lui Pico, dar ÔÇ×AdamÔÇť ├«nseamn─â aici ├«ntreaga umanitate, nu omul individual. Chiar ╚Öi a╚Öa, insisten╚Ťa pe ipoteticul liber-arbitru ╚Öi voin╚Ť─â liber─â a omului generic e o teorie dovedit ne╚Ötiin╚Ťific─â. ÔÇ×├Än cazul oamenilor ÔÇô scrie celebrul Stephen Hawking ÔÇô, deoarece nu putem calcula ecua┼úiile care ne determin─â comportamentul folosim teoria eficient─â a liberului-arbitruÔÇť (Stephen Hawking, Leonard Mlodinow, Marele plan). Eficient─â, dar iluzorie, bun─â s─â suplineasc─â o neputin╚Ť─â! ÔÇô se ├«n╚Ťelege. Iar biologul, celebru ╚Öi el, Richard Dawkins scrie, la r├«ndul lui, ├«n Gena egoist─â: ÔÇ×ÔÇŽnoi ╚Öi celelalte animale s├«ntem ma╚Öini create de propriile noastre geneÔÇť. Pico, a╚Öadar, ÔÇô dup─â ce c─â era sexo-ego-teo-antropocentrist ÔÇô, mai sus╚Ťinea ╚Öi mitul libert─â╚Ťii individuale, o cunoscut─â stratagem─â a b─ârbatului alb, cre╚Ötin, occidental de a se desc─ârca de responsabilitate pentru problemele eco-socio-economice pe care el ├«nsu╚Öi le-a generat.

A╚Öadar, m─â tem c─â azi Pico ar fi fost considerat drept incorect politic ╚Öi mul╚Ťi l-ar fi privit ├«ncrunta╚Ťi ╚Öi lÔÇĹar fi radiat de pe lista grant-urilor universitare, dac─â, lipsit de sus╚Ťinerea lui Lorenzo Magnificul, ar fi f─âcut aplica╚Ťie. Feministele ╚Öi militan╚Ťii pentru drepturile animalelor ar fi cerut excluderea lui din Universitate.  Dac─â ar fi publicat Discursul, ar fi plouat cu review-uri acide la adresa teoriei sale despre centralitatea omului. Pe vremea lui era totu╚Öi mai r─âu: discursul Despre demnitatea omului publicat drept prefa╚Ť─â la Cele 900 de teze (marele s─âu tratat neoplatonic, hermetic ╚Öi cabalistic) a fost condamnat de Pap─â. Ba chiar a fost prima carte tip─ârit─â condamnat─â de Biserica Catolic─â ╚Öi aproape toate exemplarele au fost arse pe rug. (Pu╚Ťin a lipsit s─â nu fie ars ╚Öi el.) De ce? Printre altele, fiindc─â ea ÔÇ×reproduce erorile filosofilor p─âg├«ni... inflameaz─â impertinen╚Ťa evreilor; ÔÇŽ.╚Öi, sub pretextul filosofiei naturale, favorizeaz─â artele care s├«nt inamice credin╚Ťei catolice ╚Öi neamului omenesc.ÔÇť

Să recunoaștem: există și progres pe lume!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.