Pesimism

Publicat în Dilema Veche nr. 186 din 30 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nici ├«n str─âin─âtate nu e totul perfect. Nici vorb─â. ├Än Fran┼úa disciplina rutier─â e ┼čleamp─ât─â, infinit mai rea dec├«t ├«n Germania; portofelul ├«┼úi poate fi furat oriunde pe glob; ┼čmecheri ┼či obraznici se g─âsesc pretutindeni; surpriza restaurantului scump ┼či prost e mereu posibil─â; unele locuri s├«nt murdare; blocuri dizgra┼úioase s-au construit, mai ales ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö60, peste tot; companiile aeriene occidentale ofer─â servicii mediocre, provoac─â ├«nt├«rzieri, nu te scutesc, la o adic─â, de pierderea bagajelor. Pe scurt, oriunde te-ai afla, po┼úi ├«nt├«lni numeroase prilejuri de indispozi┼úie. La noi e altfel. Neregulile, inconfortul, arbitrarul, lipsa de educa┼úie, nesim┼úirea, ilegalitatea, aproxima┼úia, m─â rog, toat─â ornamentica - milenar─â - a ┼ú─âri┼čoarei ilustreaz─â o tradi┼úie durabil─â. Nu e vorba de accidente, de "din c├«nd ├«n c├«nd"-uri tolerabile, inerente, compensate de un fundal general agreabil. Fundalul a ocupat avanscena. ┼×i e esen┼úialmente dezagreabil. E mu┼čchiulos, vital, indestructibil. Turcii vin ┼či pleac─â, fanario┼úii vin ┼či pleac─â, ru┼čii vin ┼či pleac─â, comuni┼čtii vin ┼či pleac─â. Noi rezist─âm f─âlos, fudul, chefliu ┼či d├«rz. D─âm vina pe ei, pe to┼úi, ┼či ne vedem de treab─â. NATO ├«ncearc─â s─â ne organizeze, UE ├«ncearc─â s─â ne domesticeasc─â. Degeaba. Apa trece, pietrele r─âm├«n, avem ┼čapte vie┼úi ├«n pieptul de aram─â, rom├ónul nu piere. Nu moare ┼či nu se transform─â. Se adapteaz─â. Se descurc─â. ┼óine cu din┼úii de specificul lui na┼úional. ┼×i tocmai de aceea, s├«nt pesimist. Cred c─â nu ne vom schimba niciodat─â. Vom continua s─â st─âm ├«n calea tuturor binefacerilor ┼či noroacelor, f─âr─â s─â lu─âm dec├«t caimacul de prim─â instan┼ú─â. ├Än rest, vom dospi, somnolen┼úi, ├«n dulcele bor┼č autohton, cu mici accese de enervare tandr─â. Str─âzile vor r─âm├«ne mereu betege, pline de gropi ┼či asfaltate cu gumilastic, autostr─âzile, dac─â vor exista, vor fi ni┼čte ┼čantiere perpetue, ┼čoferii - profesioni┼čti sau amatori - vor conduce bezmetic, isteric, mitoc─âne┼čte. ├Ä┼či vor parca ma┼činile ├«n poarta ta, ├«n curtea ta, ├«n sufletul t─âu ┼či, dac─â protestezi, te vor ├«njura exterminator sau vor z├«mbi suveran, de la ├«n─âl┼úimea limuzinei proprii. Justi┼úia va fi mereu o loterie, ziarele vor evita orice urm─â de decen┼ú─â ┼či de noble┼úe. Limba se va strica zi de zi, televiziunile vor atinge culmi de manipulare ┼či trivialitate. Laura Andre┼čan e doar ├«nceputul. Oricine va putea striga ├«n pia┼úa public─â orice despre oricine. "Rela┼úiile", pilele, bac┼či┼čul vor fi la fel de greu de ├«nl─âturat ca ┼či c├«inii vagabonzi, politicienii vor perora obscen despre patrie ┼či se vor g├«ndi strict la g─â┼čtile de partid ┼či la conturile personale. Toate scursurile vor ajunge vedete, to┼úi derbedeii vor deveni campioni ai drept─â┼úii. Vom fi sufoca┼úi de proast─â cre┼čtere, de incultur─â, de muzic─â proast─â ┼či de fast-food. Prostia va avea bani, iar nepriceperea va avea putere. Aerul se va umple de invidie, ur─â ┼či b─â┼čc─âlie. Comunismul va re├«nvia, roz ┼či cochet, cu sprijinul unor b─âie┼úei de bani (┼či idei) gata, semidoc┼úi ┼či trendy, netr─âi┼úi, iresponsabili, gr─âbi┼úi s─â g─âseasc─â ├«nainte de a c─âuta. ├Än schimb, icoanele vor fi evacuate din via┼úa public─â, ├«n numele unei libert─â┼úi de con┼čtiin┼ú─â care nu ┼čtie ├«nc─â nici ce e libertatea, nici ce e con┼čtiin┼úa. Manelele se vor multiplica, urbanistica va intra ├«n colaps, vom avansa trudnic printre r─âgete ┼či scuip─âturi. ┼×i vom vota, o dat─â la patru ani, ├«n func┼úie de clubul sportiv care ne place. Cum vede┼úi, s├«nt pesimist. Ba pot pentru ca s─â spun c─â s├«nt apocaliptic. Totul a ├«nceput c├«nd, ├«ntors la Bucure┼čti dup─â o vacan┼ú─â agitat─â pe alte meleaguri, am constatat dou─â lucruri: mai ├«nt├«i c─â e mai cald dec├«t ├«n restul Europei, mai cald dec├«t la Mediterana ┼či apoi c─â singura scar─â rulant─â care urc─â de la autobuze la ghi┼čeele de control-pa┼čapoarte nu func┼úioneaz─â. Am urcat g├«f├«ind, cu mireasma patriei ├«n n─âri. S├«nt prea pesimist? S─â dea Dumnezeu. De-abia a┼čtept s─â fiu contrazis.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.