Oraşul nostru. Inventar (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
România modernă, România eternă jpeg

Se dedică, din nou, amicului Dan Stanciu 

Constructorii uriaşei pagode onomastice a Capitalei noastre au reuşit, printr-un misterios consens între generaţii, să ofere bucureştenilor o adevărată enciclopedie a cunoaşterii. Săptămîna trecută, am semnalat urmele lăsate de „modernitatea“ socialistă în memoria oraşului: progresele chimiei, universul muncii şi al tehnologiei, armata, şcoala, familia. Astăzi, unghiul inventivităţii edilitare se lărgeşte spectaculos: intrăm în domeniul ştiinţelor naturii, al eticii şi al metafizicii.

Mai întîi, lumea plantelor şi a animalelor. Colecţia de nume e de o zglobie diversitate. Dintre plante, se disting, inevitabil, fragilităţile graţioase. Avem: Violetelor, Zambilelor, Zorelelor, Pufuleţi, Tufănelelor, Părăluţelor. Ceva mai ofensivă ar fi strada Săbiuţei. Strada Puiandrului nu e lipsită de un misterios echivoc. E vorba de „copăcel“ sau de „puiet“? Indecisă între ornamentaţie populară şi simbol epistemologic stă, singuratică, strada Păpădiei. Edilii metropolitani ştiu, totuşi, să evite abuzul liric. Admit dimensiunea comestibilă a vegetalului (Ovăzului, Socului, Vişinilor, Zmeurei), cea exotică (Palmierului, Smochinului, Lămîiului, Migdalului), cea utilitară (Stufului) sau cea derizorie (Scaieţilor, Tufişului, Tufelor).

Să trecem la animale. O primă observaţie, foarte actuală în contextul dezbaterilor de azi, ar fi că în Capitala noastră cu străzi pline de cîini, nu există nici o stradă care să se numească „strada Cîinilor“, sau a „Cîinelui“. Există, în schimb, strada Tigrului, strada Rinocerului şi strada Panterei, animale absente, în genere, din peisajul şi imaginarul autohton... Dintre animalele „clasice“ ale lumii româneşti lipsesc pisica, cerbul, căprioara, berbecul, zimbrul. Întîlnim doar strada Mistreţului, a Ursului, a Vulpii şi, bineînţeles, a Oiţelor. Prezent, uneori în forme neaşteptate, este păsăretul: Pitpalacului, Pitulicii, Potîrnichii, Prepeliţei, Porumbelului, Rîndunelelor (dar şi Rîndunicii), Turturelelor, Vulturului. Nu pescăruşi, nu găini, nu curcani, nu bibilici, nu raţe şi gîşte! Tot aşa cînd e vorba de peşti. Avem gros-planul Solzilor, avem strada Obleţilor (!), a Mrenei, a Nisetrului, a Plăticii şi a Ştiucii. Cum să explici absenţa comunului crap, a bibanului, a somnului etc.? Şi, în fond, de ce nisetru da şi păstrăv sau morun – nu?

Spectacolul naturii nu cuprinde, însă, doar flora şi fauna. Administratorii noştri au organ şi pentru „fenomene“, pentru cosmic, pentru stihial. Iată străzile responsabile cu acest departament: Aluviunii, Atmosferei, Foşnetului, Frigului, Gheţarilor, Iernii, Omătului, Promoroaca, Viforului, Vuietului, Torentului, Ropotului, Vîltoarei, Vîrtejului, Valului. Avem Nopţii şi Serii, dar nu „dimineţii“ şi „amiezei“. Predomină, cum se vede, spectrul răcoros, dacă nu chiar catastrofal, al climatului. Brusc, întîlneşti şi geografiile îndepărtate (strada Niagara), sau descriptivismul sec al Emisferei. Să nu uităm poezia Zefirului şi romantismul astronomic: Stelelor şi Steluţei.

Dar destul cu universul concret, cu „materia“ lumii! Există şi concepte! Există valori, virtuţi, căderi pe gînduri. Să le inventariem. Veţi fi uimiţi de inteligenţa diafană a edililor, de setea lor speculativă, de nesaţul lor filozofic. Iată, de pildă, marele ogor al eticului, cu străzile sale: Abnegaţiei, Binelui, Chibzuinţei, Cugetării, Dărniciei, Demnităţii, Fericirii, Inocenţei, Îndrumării, Ispravei, Mîndriei, Modestiei, Năzuinţei, Prevederii, Prieteniei, Prudenţei, Solidarităţii, Străduinţei, Speranţei, Vigilenţei, Virtuţii, Voinţei, Vredniciei, Chezăşiei. Încurajatoare spiritual, dar şi pragmatic, sînt şi străzile: Culturii, Lecturii (şi Lectorului), Afirmării, Competiţiei, Disciplinei, Prinosului, Prosperităţii, Recreerii, Reveriei, Odihnei, Veseliei, Zîmbetului, Somnului. Sau starnia Alee a Uzului!

În sfîrşit, cerul suprem: cerul metafizic. Cei care locuiesc pe străzile de mai jos ar trebui să fie adevăraţi mandarini ai minţii. Nu e puţin lucru să fii „acasă“ pe una din următoarele străzi: Existenţei, Spaţiului, Timpului, Vidului, Meditaţiei, Liniştei, Tăcerii, Fragmentului, Ştiinţei, Rezonanţei, Sapienţei, Şaradei, Simetriei, Metaforei, Zborului, Freamătului.

Fireşte, inventarul nostru nu poate fi complet. Se fac, zi de zi, experimente noi. Aud că Apa Nova încearcă să înveselească obosita noastră urbe cu nume – deja acceptate – de tipul „Strada unde am alergat după Ana“, sau „Strada unde am pupat-o pe Mimi“. În ce mă priveşte, am toate motivele să fiu mulţumit: am descoperit că există şi strada Pleşului. Se varsă în Calea Giuleşti, după care se continuă cu strada Perfecţionării. E între Dudului şi Lacul Ursului. Stau bine. Platon, ditamai fiara filozofică, n-are, în Bucureşti, decît o intrare: Intrarea Platon. Mai norocos e Aristotel, care are stradă (ca şi Alexander von Humboldt). La fel Boccaccio, sau egipţianul Osiris. De Eftimiu Mache, Orgu Tănase şi Chiriac Bidoianu nu mai vorbim...         

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum vă ajută mersul pe jos de trei ori pe săptămână. Specialiștii spun că reduce la jumătate riscul de reapariţie a durerilor lombare
Mersul pe jos de trei ori pe săptămână pentru a atenua durerile de spate reduce aproape la jumătate riscul de reapariție a acestora, potrivit primului studiu de acest gen, publicat de The Guardian.
image
România – Ucraina, ce nu ni s-a spus: decizia luată și ținută secret după meciul istoric de la Munchen
Partida de luni va avea efecte pe termen scurt și lung. În primul rând, ne putem gândi, în mod realist, la calificarea în optimi. La fel de important însă e un alt subiect care, deocamdată, n-a „transpirat“ în mass-media.
image
Curiozități despre solstițiul de vară din 2024. Locul din România unde se descifrau tainele cerului VIDEO
Cel mai timpuriu solstițiu de vară din ultimele două secole va avea loc joi, 20 iunie. În România, ora 23:50 marchează momentul solstițiului și începutul verii astronomice.

HIstoria.ro

image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Cum a fost păcălit Hitler: Fortitude
Nicio operațiune militară din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel extrem de ridicat de securitate operațională, implicând ample și complexe acțiuni de înșelare militară și inducere în eroare a inamicului (incluzând aici manipularea, intoxicarea).
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: