Oracolul
Herodot povestește despre Cresus, bogatul și orgoliosul rege al Lidiei, că a întrebat oracolul din Delfi care va fi soarta războiului pe care-l plănuia împotriva Persiei. „Dacă vei trece rîul Halys (granița dintre cele două state), un imperiu se va prăbuși”, i-a răspuns Pythia. Crezînd că va avea noroc în război, Cresus a atacat Persia. A fost învins și a pierdut totul. Imperiul despre care fusese vorba era al său.
Putin ar face bine să reflecteze la asemenea exemple istorice. Căci dacă, într-adevăr, va invada Ucraina (fiindcă n-ar fi obținut așa-numitele „garanții de securitate“ din partea NATO și a Ucrainei pe care le-a cerut cu insistență) – așa cum se pare că se pregătește – nu-și va întări imperiul propriu și nu va nimici coerența și superioritatea Vestului, ci dimpotrivă, își va nărui propria putere.
Sigur, forța militară pe care a strîns-o împotriva Ucrainei îi va permite să o ocupe în scurtă vreme sau măcar să-i ocupe centrele strategice, precum Capitala. Probabil că va reuși să pună un guvern-marionetă la Kiev. Dar cu ce preț? Vor fi mari pierderi umane, inclusiv de soldați ruși. Totul arată că ucrainenii vor lupta. Apoi, guvernul-marionetă cum va rezista fără trupe rusești? Cît timp își va permite Putin să mențină numeroase trupe de ocupație într-o țară care nu-l vrea? Va fi un război crîncen care va fi urmat de gherilă și insurgență. Putin pretinde că ucrainenii și rușii sînt același popor. E pregătit să facă față unui război cvasi-civil pe timp de luni sau chiar de ani?
Iar asta în condițiile unor sancțiuni economice foarte dure, care practic vor izola economic Rusia de majoritatea țărilor lumii. Sigur, și restul lumii, mai ales Europa, va avea de suferit. Totuși, pînă una-alta vine primăvara și s-ar putea ca gazul rusesc să devină mai puțin vital. Oricum, tot răul spre bine: Europa va învăța să se descurce energetic fără Rusia, dar Rusia cum se va descurca fără să vîndă Vestului gazul și petrolul? Da, va fi susținută de China, dar care o va sugruma încetul cu încetul. Chinezii se vor răzbuna pentru umilințele pe care le-au îndurat de la ruși și sovietici în secolele al XIX-lea și, respectiv, XX – de asta Putin ar trebui să fie sigur.
Iar dacă Putin și-a închipuit că amenințările și armatele sale divizează aliații occidentali, deja se vede că a calculat greșit: Occidentul a strîns rîndurile și se arată mai unit decît înaintea crizei. Putin n-a obținut practic nimic din ceea ce a cerut. Chiar Germania se va ralia în cele din urmă unor sancțiuni dure. Statele Unite „au revenit” în Europa. NATO, despre care nu demult președintele Macron spunea că se află în „moarte cerebrală”, și-a recîștigat vocația și sensul. Iar dacă Putin se teme de deplasarea spre Est a forțelor NATO, și aici a calculat greșit: deja se vede clar că în Polonia, România, țările baltice, poate chiar Slovacia și Bulgaria vor fi staționate trupe NATO, inclusiv americane. Practic, dacă Putin invadează și ocupă Ucraina, va avea de suportat costurile unei noi curse a înarmărilor și mobilizărilor militare la frontierele sale. Cum va putea suporta Rusia asta pe termen ceva mai lung (dar prea lung), cînd PIB-ul ei e abia peste cel al Italiei, dar inferior Braziliei, și cînd cheltuiește de opt-nouă ori mai puțin pentru apărare decît Statele Unite? Avînd în vedere uriașa discrepanță de resurse între Rusia și Occident, aproape că ne vine să spunem că, dacă Occidentul cu adevărat ar urî Rusia – cum pretinde Putin –, mai că ar îndemna-o să atace Ucraina: va fi mormîntul ultimelor iluzii imperiale ale acelei țări.
Ce să mai vorbim despre influență ideologică și culturală? Oricît de multă dezinformare va livra Rusia, oricît de mari îi vor fi armatele de troli, extrem de puține țări de pe lume și personalități politice vor fi dispuse să susțină acest imperialism din alt secol. Ce vor putea spune în apărare ortodoxiștii: că Rusia invadează o țară în majoritate ortodoxă? Ce vor putea spune slavofilii? Că ocupă o mare țară slavă? Și ce vor zice „suveraniștii” de pretutindeni? Că Rusia își bate joc de independența unei țări suverane? Pînă acum, Rusia a mai putut juca cartea propagandistică a „victimei Occidentului rapace”; cu Ucraina adusă în sclavie – dacă se va întîmpla –, acest joc va pierde orice credibilitate.
Oracolul pe care Cresus n-a știut să-l descifreze n-a fost decît un element anecdotic. În realitate, regele Lidiei și-a pierdut imperiul pentru că a vrut să-l mărească și să-l întărească peste măsură. Vom vedea dacă va comite și Putin aceeași greșeală, dar, dacă o va face, nu-i nevoie să fii un oracol ca să-i prevestești sfîrșitul.
