Oameni sub vremi ÔÇô din istoria Bisericii din Rom├ónia ├«n perioada comunist─â

Publicat în Dilema Veche nr. 696 din 22-28 iunie 2017
Cum trebuie s─â fie un ministru? jpeg

(ÔÇŽ) C├«nd e vorba de istoria Bisericii din Rom├ónia ├«n perioada comunist─â, ne confrunt─âm, ├«n genere, cu dou─â ÔÇ×tabereÔÇť: avem, pe de o parte, apologe╚Ťi vajnici ai unei meritorii supravie╚Ťuiri institu╚Ťionale (evident, prin asumarea anumitor ÔÇ×costuriÔÇť) ╚Öi, pe de alt─â parte, judec─âtori drastici, pentru care ÔÇ×costurileÔÇť au fost prea mari ╚Öi au sf├«r╚Öit ├«ntr-o politic─â a compromisului, inadmisibil─â din punct de vedere spiritual ╚Öi moral, ├«n ciuda ├«ncerc─ârilor de autolegitimare, prin invocarea tradi╚Ťiei bizantine a ÔÇ×simfonieiÔÇť dintre stat ╚Öi Biseric─â. Ce ar fi fost preferabil? S─â alegi ruina total─â a institu╚Ťiei sau s─â salvezi ce se putea salva?

├Än ce m─â prive╚Öte, am amintiri ╚Öi dileme greu de sistematizat. S├«nt cu at├«t mai impresionat s─â constat c─â Patriarhia Rom├ón─â a decis s─â dedice anul 2017 confrunt─ârii Bisericii noastre cu trecutul comunist, merg├«nd de la reconsiderarea ╚Öi rememorarea unor luminoase repere ale rezisten╚Ťei ecleziale (├«ncep├«nd cu Justinian Patriarhul) p├«n─â la omagierea ├«ncerc─ânat─â a preo╚Ťilor martiri, schingiui╚Ťi ├«n ├«nchisorile regimului, f─âr─â a trece sub t─âcere ╚Öi anumite sl─âbiciuni institu╚Ťionale ╚Öi omene╚Öti, provocate de convie╚Ťuirea for╚Ťat─â cu o alc─âtuire politic─â destr─âm─âtoare. Dictaturile se definesc prin aceea c─â reu╚Öesc, ├«ntotdeauna, s─â scoat─â din oameni tot ce au mai r─âu: schimonosesc, ispitesc luciferic, descump─ânesc, degradeaz─â. Cum e ╚Öi firesc ├«ntr-o lume ÔÇ×c─âzut─âÔÇť, sfin╚Ťii tr─âiesc al─âturi de netrebnici, caracterele viguroase al─âturi de viet─â╚Ťi dezosate, victimele al─âturi de c─âl─âi. (ÔÇŽ)

Nu pot trece, ipocrit, cu vederea ├«nt├«mpl─âri dezam─âgitoare din istoria Bisericii autohtone de dinainte de 1989. Nu mi-a pl─âcut prezen╚Ťa, ├«n Marea Adunare Na╚Ťional─â, a unor fe╚Ťe biserice╚Öti, nu mi-a pl─âcut lipsa de reac╚Ťie a ├«nal╚Ťilor ierarhi fa╚Ť─â de demolarea unor importante biserici, fa╚Ť─â de distrugerea satelor ╚Öi fa╚Ť─â de tot soiul de alte grave nereguli. Dar am ├«n minte ╚Öi o lung─â list─â de ÔÇ×favoruriÔÇť compensatorii, c─âp─âtate ca urmare a comportamentului ÔÇ×flexibilÔÇť al institu╚Ťiei biserice╚Öti. Cei din genera╚Ťia mea care aveau oarecari preocup─âri religioase ├«╚Öi amintesc, cu siguran╚Ť─â, ce s─ârb─âtoare era, pentru noi, tip─ârirea volumelor din Filocalia ╚Öi posibilitatea de a le achizi╚Ťiona pe pia╚Ťa ÔÇ×liber─âÔÇť. De asemenea, miraculoasa colec╚Ťie de ÔÇ×P─ârin╚Ťi ╚Öi Scriitori Biserice╚ÖtiÔÇť, pornit─â ├«n anii ÔÇÖ70 ╚Öi continu├«nd p├«n─â ast─âzi. De bine, de r─âu, (ÔÇŽ) ne puteam raporta la Biseric─â f─âr─â riscuri, c├«t─â vreme nu ie╚Öeam ├«n eviden╚Ť─â prin ÔÇ×manifest─âri du╚Öm─ânoaseÔÇť.

Asta nu ├«nseamn─â c─â, dincolo de ÔÇ×fataleÔÇť compromisuri, nu existau, ├«n r├«ndul clericilor, ╚Öi ÔÇ×c─âderiÔÇť individuale f─âr─â acoperire ├«n bun─â inten╚Ťie ╚Öi calcul strategic. Nu totul a fost scuzabil ├«n manevrele de supravie╚Ťuire ale preo╚Ťilor (ca ╚Öi ale laicilor). Asta ├«mi aminte╚Öte de o vorb─â a P─ârintelui Benedict Ghiu╚Ö (doctor ├«n teologie la Strasbourg, r─âspl─âtit, ├«n ╚Ťara lui, cu ╚Öase ani de pu╚Öc─ârie), o vorb─â pe care o repeta, adesea, P─ârintele Andrei Scrima: ÔÇ×Cea mai cumplit─â persecu╚Ťie ├«mpotriva Bisericii este nevrednicia propriilor ei slujitoriÔÇť. Da, au existat ╚Öi exist─â, ca ├«n orice domeniu, slujitori nevrednici, cu observa╚Ťia c─â, ├«n plan duhovnicesc, nevrednicia e mai vinovat─â ╚Öi mai primejdioas─â. Dar au existat ╚Öi nenum─âra╚Ťi preo╚Ťi prigoni╚Ťi, aresta╚Ťi, tortura╚Ťi ╚Öi uci╚Öi, despre care nu prea vorbim. ╚śi despre care Biserica ├«ns─â╚Öi n-a vorbit, p├«n─â acum, destul de ap─âsat. E cu at├«t mai ├«mbucur─âtor c─â s-a hot─âr├«t s─â o fac─â. (ÔÇŽ)

Dac─â s├«nt ├«ntrebat cum s-a manifestat, ├«n cazul meu, prezen╚Ťa modelatoare a Bisericii ├«n perioada comunist─â, dincolo de toate meandrele evolu╚Ťiei ei ÔÇ×administrativeÔÇť, voi spune c─â am fost definitiv marcat de ├«nt├«lnirea cu c├«╚Ťiva mari preo╚Ťi ╚Öi teologi. A fost ╚Öansa parcursului meu spiritual s─â am de a face, ├«n c├«teva r├«nduri, cu c├«teva modele esen╚Ťiale. Cu deja pomenitul P─ârinte Benedict Ghiu╚Ö, de la care p─âstrez ╚Öi acum, scris de m├«n─â pe un petec de h├«rtie, un pasaj din Breviarul latin: ÔÇ×Laeti bibamus sobriam ebrietatem SpiritusÔÇť (Cu bucurie s─â ne ├«mp─ârt─â╚Öim din sobra be╚Ťie a Duhului). Cu P─ârintele Constantin Galeriu, cel mai inspirat predicator de care am avut parte. Cu Nicolae Steinhardt, pe care l-am cunoscut ├«nainte s─â se c─âlug─âreasc─â, dar care iradia, prin ├«ns─â╚Öi firea lui, consolidat─â de taina convertirii tr─âite ├«n ├«nchisoare, o cuceritoare deplin─âtate a omenescului ╚Öi o nobil─â, participativ─â, bun─â-dispozi╚Ťie. Cu umorul ╚Öi subtilitatea intelectual─â a P─ârintelui Avramescu, cu P─ârintele Cleopa de la Sih─âstria, un miracol de ├«n╚Ťelepciune ╚Öi farmec duhovnicesc, cu energia b─ârb─âteasc─â a Mitropolitului Bartolomeu Anania sau, mai aproape de v├«rsta mea, cu afec╚Ťiunea fr─â╚Ťeasc─â a P─ârintelui Iustin Marchi╚Ö, ├«ntre pu╚Ťinii care, pe vremea c├«nd la poarta casei mele str─âjuia un filtru poli╚Ťienesc, a avut ├«ndr─âzneala de a m─â vizita, for╚Ť├«nd interdic╚Ťia. Dup─â 1989, am avut norocul s─â prind ├«nc─â ├«n via╚Ť─â ╚Öi s─â ascult glasul unor P─ârin╚Ťi ca Adrian F─âge╚Ťeanu, Arsenie Papacioc, Teofil P─âr─âianu ╚Öi Ioan de la Recea. To╚Ťi au reprezentat, cu prestan╚Ť─â, Biserica rom├óneasc─â ├«ntr-o perioad─â grea, to╚Ťi au avut de ├«ndurat suferin╚Ťe nemeritate, umilin╚Ťe abuzive, acuza╚Ťii nedrepte. Prin ei ╚Öi prin sutele de victime mai pu╚Ťin cunoscute din ├«nchisori, onoarea Bisericii este salvat─â ╚Öi rostul ei ÔÇô ├«mplinit. C├«nd m─â g├«ndesc la calitatea excep╚Ťional─â a acestor oameni, ├«mi dau seama c─â cea mai mare crim─â a fostului regim e aceea de a fi provocat ╚Öi ├«ntre╚Ťinut o catastrofal─â risip─â a valorilor. ├Äntr-o asemenea conjunctur─â, a fi sub vremi ╚Öi a reu╚Öi, totu╚Öi, s─â le domini, ├«n ciuda ├«ntunecimii lor, e o performan╚Ť─â pe care nici o nimicnicie omeneasc─â nu o poate adumbri.

(fragmente dintr-un text care va apărea în Deisis, revistă de cultură și spiritualitate, editată de Mitropolia Ortodoxă Română pentru Germania, Europa Centrală și de Nord, nr. 25/2017)

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.