O problem─â mic─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 940 din 14 ÔÇô 20 aprilie 2022
Frica lui Putin jpeg

Nu-i lini╚Öte: r─âzboiul din Ucraina, cu scaden╚Ť─â f─âr─â termen ╚Öi imprevizibil─â, un nou r─âzboi rece ├«ntre Vest ╚Öi Rusia, problemele puse de embargou, premisele unei noi crize economice globale; ├«n plus infla╚Ťia, deficitul bugetar ╚Öi ce mai vre╚Ťi. Nici m─âcar pandemia nu ╚Ötim dac─â s-a ├«ncheiat cu adev─ârat sau dac─â nu va reveni cu for╚Ťe noi la toamn─â. Nu-i lini╚Öte, deci, ╚Öi problemele s├«nt mari. Iar dac─â problemele s├«nt mari, alte probleme, zise ÔÇ×miciÔÇŁ, cic─â nu mai conteaz─â. Cum ar fi plauzibilul plagiat al tezei de doctorat a prim-ministrului. (Ar fi copiat 42 de pagini din 138 ale tezei prezentate acum mul╚Ťi ani la Universitatea Na╚Ťional─â de Ap─ârare ÔÇ×Carol IÔÇŁ.)

O problem─â mic─â, nu-i a╚Öa? O alt─â problem─â, ╚Öi mai mic─â, este c─â prim-ministrul, prin intermediul avoca╚Ťilor ╚Öi al procurorilor, a reu╚Öit s─â ├«mpiedice, pe chestiuni procedurale, analizarea tezei sale de doctorat de c─âtre CNADTCU. Scopul pare a fi atribuirea competen╚Ťei de analiz─â ╚Öi judecare chiar institu╚Ťiei universitare militare, unde generalul ÔÇô ╚Öi acum premierul Nicolae Ciuc─â ÔÇô ╚Öi-a trecut doctoratul. Probitatea ╚Öi independen╚Ťa de judecat─â ├«n astfel de timpuri aspre s├«nt chestii minore, desigur.

Pe deasupra s-a aflat ╚Öi de o alt─â problem─â, chiar mic─â de tot: ├«ncercarea aparent─â de a o presa ╚Öi de a o compromite pe jurnalista Emilia ╚śercan, devenit─â ├«n ultimii ani spaima plagiatorilor-politicieni de la noi. ╚śi oric├«t de micu╚Ť─â e, se spune c─â miroase ur├«t, a complicitate ascuns─â a poli╚Ťiei ├«n distribuirea unor fotografii ce se vor compromi╚Ť─âtoare. Poate c─â nu e a╚Öa: poate c─â poli╚Ťia e curat─â ca lacrima, prim-ministrul e ├«n afara oric─âror presiuni ╚Öi e un militar serios ╚Öi doct, iar ideea c─â ar putea face presiuni, direct sau indirect, pentru a mu╚Öamaliza afacerea nu poate fi dec├«t o inven╚Ťie ╚Öi o ├«ncercare de a compromite flancul estic al NATO ├«n aceste momente de maxim─â ├«ncordare. ╚śi, de fapt, ╚Öi dac─â dl Ciuc─â ar fi plagiat acolo, c├«teva pagini, ce mare lucru! Doar d├«nsul e militar, ba, mai nou, ╚Öi om politic, prim-ministru, pre╚Öedinte al PNL (prin derogare, ce-i drept, ╚Öi f─âr─â rival); oricum, nu-i scriitor, nici academician, ╚Ötie strategie, tactic─â etc., n-are treab─â cu abstrac╚Ťiunile neguroase ale teoriei. S─â fim serio╚Öi: de plagiate ne arde nou─â acum? ╚śi, p├«n─â la urm─â, ce at├«ta scandal cu plagiatele astea? Poate a plagiat omul un pic. E o chestie mic─â. Nu ÔÇ×se fac c─âr╚Ťile din c─âr╚ŤiÔÇŁ, cum a spus c├«ndva un politician? P├«n─â la urm─â, to╚Ťi iau ceva de la al╚Ťii, care ╚Öi ei au luat de la al╚Ťii: unii iau idei, al╚Ťii concepte, al╚Ťii chiar cuvinte ╚Öi propozi╚Ťii ├«ntregi. De ce ar fi ultimii mai vinova╚Ťi?

Sigur, unii cusurgii vor spune c─â integritatea ╚Öefului de guvern e important─â mai ales ├«n momente mai grele, c─â lumea trebuie s─â aib─â ├«ncredere c─â n-avem ├«n fruntea ╚Ť─ârii un impostor, unul care, pe deasupra, mai ╚Öi ├«ncearc─â s─â astupe gura presei ╚Öi s─â utilizeze (sau s─â accepte s─â fie utilizate) poli╚Ťia ╚Öi Justi╚Ťia pentru a-╚Öi ascunde impostura. P├«n─â ╚Öi NATO de ce ar avea ├«ncredere ├«ntr-un posibil plagiator, care tergiverseaz─â descoperirea adev─ârului? Ba cusurgiii ar mai ad─âuga ÔÇô f─âc├«nd asocieri ╚Öi analogii discutabile, ca s─â nu spunem calomnioase ÔÇô c─â, p├«n─â la urm─â, conflictul actual ├«ntre Vest ╚Öi Rusia e ╚Öi unul de valori; iar dac─â noi nu sus╚Ťinem valorile noastre, printre care integritatea, independen╚Ťa Justi╚Ťiei ╚Öi libertatea presei, atunci, la un moment dat, deosebirea dintre noi ╚Öi Rusia lui Putin risc─â s─â devin─â doar de grad.

Să tacă cusurgiii! Problema e mică, chiar neînsemnată, nu-i așa?

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.