O parabol─â profan─â

Publicat în Dilema Veche nr. 391 din 11-17 august 2011
Note, st─âri, zile jpeg

Un om s-a luat ├«n vorbe cu un alt om, aflat, temporar, ├«ntr-o important─â dreg─âtorie. N-ar fi f─âcut-o, poate ÔÇô mai ales c─â ├«l sus┼úinuse c├«ndva ÔÇô, dac─â nu s-ar fi sim┼úit zg├«nd─ârit de tot soiul de pozne ale dreg─âtorului, care de care mai n─âr─âva┼če, mai r─âstite, mai pe-al─âturi cu drumul. Nu c─â el ar fi fost perfect, dar s-a g├«ndit c─â unui ins puternic, unui b─ârbat adev─ârat ├«i e┼čti mai de folos ar─ât├«ndu-i gre┼čelile, dec├«t c─âdelni┼ú├«ndu-l bleg, de diminea┼ú─â p├«n─â seara. Din p─âcate, ca to┼úi zg├«nd─âritorii, zg├«nd─âritorului nostru nu-i pl─âcea s─â fie, la r├«ndul lui, zg├«nd─ârit. S-a ├«nfuriat. ┼×i s-a trezit ad─âug├«nd ├«nc─â o boac─ân─â la multele, m─âruntele ┼či mai pu┼úin m─âruntele boac─âne ale dreg─âtoriei sale. 

├Än ce a constat g├«lceava? Bomb─ânitorul i-a f─âcut preopinentului s─âu c├«teva repro┼čuri. C─â, de pild─â, nu ┼čtie destul─â istorie, c─â vorbe┼čte cam buruienos, c─â se saboteaz─â singur ├«nstr─âin├«ndu-┼či de-a valma ┼či prieteni, ┼či du┼čmani, c─â nu e destul de respectuos cu propria sa dreg─âtorie ┼či c─â nu prea cite┼čte. E enervant, nu zic, s─â auzi astfel de h─âr┼úuieli. Dar dac─â e┼čti un ins matur, sau m─âcar abil, dac─â dispui de o pic─âtur─â de umor ┼či de foarte, foarte mult─â inteligen┼ú─â (├«n afara ÔÇ×de┼čtept─âciuniiÔÇť tale native), ai la ├«ndem├«n─â mai multe feluri de a r─âspunde ÔÇ×decentÔÇť. 

O prim─â variant─â ar fi s─â nu r─âspunzi deloc. Dreg─âtoria ├«n care te afli ├«┼úi ├«ng─âduie s─â te compor┼úi suveran, s─â nu iei not─â de toate glasurile care ajung p├«n─â la tine. ├Än definitiv, ai lucruri mai importante de f─âcut. Ai de rezolvat o sumedenie de ÔÇ×crizeÔÇť, ├«nc├«lceli politice ┼či tensiuni publice. N-ai timp de r─âfuieli ┼úan┼úo┼če cu to┼úi guralivii, cu to┼úi c─âut─âtorii de nod ├«n papur─â, cu to┼úi cei care te critic─â. O a doua variant─â, dac─â totu┼či te decizi s─â intri ├«n joc, ar fi s─â dovede┼čti ÔÇ×agresoruluiÔÇť c─â judec─â gre┼čit. S─â-i spui c─â ai dreptul s─â vezi istoria altfel dec├«t el, c─â nu ├«n┼úelegi s─â fii ipocrit ┼či s─â te por┼úi altfel dec├«t ├«┼úi e firea, c─â nu doar tu te-ai burzuluit la cei din preajm─â ci c─â, slav─â Domnului, ai ┼či ├«ncasat, ani de-a r├«ndul, sear─â de sear─â, lighene ├«ntregi de sud─âlmi, multe nedrepte ┼či isterice. Ai fi putut spune, de asemenea, c─â ai o viziune neconven┼úional─â despre dreg─âtoria ta ┼či c─â, deci, nu po┼úi fi judecat dup─â standarde abstracte. ├Än sf├«r┼čit, c─â e┼čti ┼či ai fost ├«ntotdeauna un om al faptei, nu un devorator de c─âr┼úi. Nici nu ai pretins vreodat─â c─â e┼čti un fin intelectual. O a treia variant─â ar fi s─â asumi postura noble┼úii autocritice: da, ┼čtiu c─â s├«nt departe de a fi un model irepro┼čabil, ┼čtiu c─â am o serie ├«ntreag─â de defecte ┼či c─â, mai des dec├«t ar fi ├«ng─âduit, m─â ia gura pe dinainte, am ie┼čiri necontrolate, dac─â nu chiar nedemne. Regret sincer inadecv─ârile de care m─â fac responsabil, dar, realist vorbind, nu mi se poate cere s─â devin peste noapte altcineva. M─â voi str─âdui s─â fac ajust─ârile de rigoare, apel├«nd, totu┼či, la ├«n┼úelegerea ┼či solidaritatea pe care dreg─âtoria mea le poate pretinde ├«n mod legitim. 

ÔÇ×AgresatulÔÇť n-a avut ├«ns─â puterea s─â ia ├«n calcul vreuna dintre variantele de mai sus. A ales ÔÇô pentru a vorbi pe limba lui ÔÇô solu┼úia ÔÇ×ba pe-a m─â-tii!ÔÇť. Te legi de izmenele mele? M─â leg ┼či eu de ciorapii t─âi! Faci b─â┼čc─âlie de nasul meu? O s─â fac ┼či eu b─â┼čc─âlie de ochii t─âi! M─â vorbe┼čti de r─âu? LasÔÇÖ c─â scot eu din sertar ni┼čte rele despre dumneata de-o s─â-┼úi sune apa-n cap! Totul ├«ncununat cu un discurs b─â┼úos despre ÔÇ×decen┼ú─âÔÇť. 

Rezultatul? Partizanii dreg─âtorului sufer─â ├«n t─âcere. Du┼čmanii, euforici, ├«i fac ÔÇ×s├«c!ÔÇť, bucuro┼či c─â i-a mai zis-o cineva. Televiziunile t─âv─âlesc obscen litigiul prin toate balele ├«nd├«rjirilor lor. C├«t despre ÔÇ×agresorÔÇť, nu-i r─âm├«n dec├«t dou─â concluzii: 1) A avut dreptate s─â se ├«ndoiasc─â de calitea uman─â a ÔÇ×agresatuluiÔÇť. 2) Trebuie s─â se team─â. A b─âgat-o pe m├«nec─â! O s-o p─â┼úeasc─â! Musai s─â telegrafieze amicilor: ÔÇ×Via┼úa, onorul nesigure! Nu mai putem merge cafine!ÔÇť 

Dar dreg─âtorul? Ce va face dreg─âtorul? O ipotez─â (utopic─â) ar fi s─â ia o hot─âr├«re curajoas─â, de natur─â s─â-i amu┼úeasc─â pe to┼úi: s─â-┼či cear─â scuze. Cealalt─â ar fi s─â spun─â b─ârb─âte┼čte tot ce are de spus. S─â fac─â marile dezv─âluiri denigratoare pe care, din bun─âtate ┼či ÔÇ×decen┼ú─âÔÇť, le-a ┼úinut p├«n─â acum secrete. Altfel, totul va r─âm├«ne la nivelul unui infantil joc al mu┼čchilor, cu perspective de a se perpetua, mediocru, la nesf├«r┼čit. 

P.S. Orice asem─ânare ├«ntre personajele acestei parabole ┼či personaje reale este, evident, cu totul ├«nt├«mpl─âtoare.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.