O opinie despre universitatea secolului XXI

Publicat în Dilema Veche nr. 329 din 3 - 9 iunie 2010
Întrebări jpeg

Cu c├«teva luni ├«n urm─â, Yehuda Elkana ÔÇô profesor de istoria ┼či filozofia ┼čtiin┼úei la Harvard, Oxford, Tel Aviv, ETH Z├╝rich etc., director, vreme de dou─âzeci ┼či cinci de ani, al Institutului Van Leer din Ierusalim ┼či, p├«n─â de cur├«nd, rector al Universit─â┼úii Central Europene de la Budapesta ÔÇô a vorbit, la Institutul de Studii Avansate din Berlin, despre cum ar trebui s─â arate institu┼úiile academice ├«n secolul care tocmai a ├«nceput. Viziunea profesorului Elkana este, ├«n contextul dezbaterilor actuale pe aceast─â tem─â, extrem de curajoas─â, drept care a putut st├«rni o sumedenie de perplexit─â┼úi, reac┼úii iritate ┼či idiosincrasii. Un simplu editorial nu poate spera s─â reproduc─â, f─âr─â omisiuni importante, demonstra┼úia de la Berlin. Dar m─âcar c├«teva dintre temeiurile ┼či reperele sale ar merita aduse ├«n discu┼úie, ├«n beneficiul unei perspective de reform─â academic─â, despre care la noi se vorbe┼čte mult, dar, cel mai adesea, divagatoriu.

Educa┼úia ÔÇ×modern─âÔÇť se desf─â┼čoar─â, ├«n genere, dup─â un set de valori consacrate de secolul luminilor ┼či devenite, ├«ntre timp, un soi de ÔÇ×decalogÔÇť sub├«n┼úeles, asupra c─âruia nimeni nu mai reflecteaz─â ├«n mod proasp─ât. Iat─â, ├«n mare, aceste valori: ÔÇ×realismÔÇť, obiectivitate, universalism, oroare de contradic┼úie, obsesia ÔÇ×adev─âruluiÔÇť absolut, identificarea spiritului analitic cu rigoarea, cultul m─âsurabilului, independen┼úa fa┼ú─â de context ┼či fa┼ú─â de felurite standarde valorice, eurocentrism etc. Nu e vorba de a discredita aceste principii, nu se ├«ncearc─â subminarea autorit─â┼úii lor. E vorba doar de a le reg├«ndi, de a evita ceea ce Ernest Gellner numea, acum aproape dou─âzeci de ani, ÔÇ×fundamentalismul luministÔÇť. ┼×i asta tocmai ├«n numele spiritului luminist autentic.

Reevaluarea conglomeratului valoric luminist ar putea duce la o schimbare de orientare ┼či de stil a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului ┼či cercet─ârii contemporane. C├«teva propuneri:

1) A acorda o importan┼ú─â sporit─â reflexiei epistemologice, confrunt─ârii cu fundamentele cunoa┼čterii, ├«ncuraj├«nd o deschidere special─â pentru contradic┼úiile ┼či inconsecven┼úele ┼čtiin┼úei.

2) A stimula cercetarea ÔÇ×riscant─âÔÇť, spiritul de aventur─â intelectual─â, de natur─â s─â reflecte personalitatea, caracterul, deprinderile ┼či dispozi┼úiile specifice ale cercet─âtorului. Fire┼čte, f─âr─â a neglija precizia demersului ┼či exigen┼úele rigorii ┼čtiin┼úifice.

3) A pune accentul pe cursurile care expun stadiul problemei, controversele de ultim─â or─â ┼či, ├«n mai mic─â m─âsur─â, ÔÇ×gata-f─âcutulÔÇť disciplinei.

4) A combate supraspecializarea n─âsc─âtoare de ├«ngustime, incultur─â, de-contextualizare. A acorda mereu o mare aten┼úie contextului filosofic, sociologic ┼či metodologic ├«n care se desf─â┼čoar─â cercetarea. A nu marginaliza forma┼úia socio-politic─â, psihologic─â, ├«ntr-un cuv├«nt ÔÇ×umanist─âÔÇť a studen┼úilor.

5) A chestiona programatic rutina ┼či sl─âbiciunile a┼ča-numitului ÔÇ×mainstreamÔÇť al disciplinelor; a educa spiritul critic, reflexivitatea pasului ├«napoi, experimentul mental al r─âsturn─ârilor de perspectiv─â.

6) A evita deopotriv─â abuzul de adaptare local─â, na┼úional─â, dar ┼či falsul globalism al ÔÇ×curriculumÔÇť-ului unic, valabil ├«n egal─â m─âsur─â pentru toat─â lumea. E nevoie de subtile diferen┼úieri, bazate pe nevoile, op┼úiunile de viitor ┼či provenien┼úa socio-cultural─â a feluritelor grupuri de studen┼úi.

7) Una dintre cele mai controversate sugestii ale profesorului Elkana este cea privitoare la imperativul ÔÇ×publish or die!ÔÇť. El observ─â c─â, de vreme ce numai cca 5% dintre studen┼úi se dedic─â, de regul─â, cercet─ârii, n-ar trebui obliga┼úi s─â se angajeze ├«n publicistic─â ÔÇ×contributiv─âÔÇť mai mult de 5-10% din ÔÇ×popula┼úiaÔÇť facult─â┼úilor. Or s-a creat un sistem, prin care fiecare profesor universitar pred─â un num─âr relativ mic de ore (4-8 pe s─âpt─âm├«n─â), dar, pentru a ob┼úine un contract de munc─â pe via┼ú─â sau pentru a fi promovat, trebuie s─â publice ne├«ntrerupt rezultate valide ale cercet─ârilor sale. Pe de alt─â parte, spune Yehuda Elkana, o imens─â cantitate de publica┼úii (ÔÇ×a┼č ├«ndr─âzni s─â vorbesc de cca 80%) nu s├«nt sub nici un chip demne a fi tip─ârite. Cu alte cuvinte, se ├«ncurajeaz─â, ├«n mod vicios, o h─ârnicie formal─â, inconsistent─â, neproductiv─â.

Po┼úi sau nu s─â ├«mp─ârt─â┼če┼čti p─ârerile de mai sus. Dar ├«n orizontul unei legi a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului valabile pe termen lung, ar fi de dorit s─â nu trecem pe l├«ng─â ele neispiti┼úi.
 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.