O glumă tare, tare proastă

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
O glumă tare, tare proastă jpeg

Omul, ne spune Aristotel, este prin fiinţa lui, spre deosebire atît de zeu, cît şi de fiară, un animal social; omite să ne spună însă că socialitatea lui e, de cele mai multe ori, aceea a animalului domestic – a vitei. De aceea, oamenii preţuiesc de obicei mai mult egalitatea decît libertatea, pentru că egalitatea ţine de fiinţa noastră gregară, care e esenţială, instinctivă, primitivă şi dominantă, în vreme ce libertatea este produsul fiinţei noastre individuale, suprapuse, excepţionale, accidentale şi foarte tîrzii filogenetic.

Vanitatea, conformismul, servilismul, obedienţa ori invidia şi resentimentul – iată trăsături de caracter sau pasiuni criticate de moraliştii din toate timpurile. Dar trebuie spus că viciile respective nu sînt ceva rău luate în sine: de fapt, reprezintă numai reacţii naturale şi pozitive ale animalului gregar dinăuntrul fiecăruia dintre noi şi, în acest sens şi din acest punct de vedere, ele sînt necesare vieţii. Fără ele grupurile nu s-ar putea nici forma, nici consolida, nici nu ar dura, şi însăşi specia noastră ar fi dispărut (dacă ar fi apărut vreodată).

Pentru a constitui şi menţine un grup, membrii săi trebuie să practice un viguros conformism şi o solidaritate temeinică, tinzînd să devină cît mai egali între ei, de vreme ce distincţiile prea puternice pot compromite coeziunea grupului. Vor dori să se îmbrace asemănător, să aibă preferinţe culinare sau sociale similare, vor avea idei comune, vor iubi şi vor urî similar fiinţe şi lucruri. Ei vor trebui, de asemenea, să asculte de regula grupului, ba chiar uneori să accepte să i se supună necondiţionat. (Cînd, după un timp, se întîmplă ca unii dintre ei să redevină liberi, resimt uimire şi oroare pentru acţiunile lor impuse de regula grupului căruia i-au aparţinut şi vor avea tendinţa să creadă şi să afirme că „altcineva“, nu ei, a fost acela care a acţionat prin intermediul lor.) Vor resimţi neîncredere, dispreţ, chiar ură pentru grupuri rivale. Vor afla în schimb printre egali solidaritate şi protecţie, ba chiar putere – aceea a fiarei colective căreia i s-au supus. Se vor revolta împotriva aceluia dintre ei care, printr-un noroc, prin forţă sau prin viclenie, a reuşit să-i domine; se vor coaliza împotriva lui şi, dacă vor reuşi, îl vor nimici, restabilind egalitatea.

Să mai amintim şi că autori precum Gustave Le Bon cîndva, apoi Sigmund Freud şi Elias Canetti au vorbit cu multă dreptate despre regresul intelectual al masei, despre infantilizarea acesteia. Aşadar, ceea ce numim „vicii“ morale nu-s decît tropismele fireşti şi salutare, în felul lor, ale fiarei gregare primitive care trăieşte în noi, prin noi şi dincoace de noi. Majoritatea ziselor sentimente „negative“ i se datorează, dar numai atunci cînd le examinăm în cheie morală, adică individuală.

În asemenea cazuri şi în multe altele de acelaşi tip observăm deci că fiinţa gregară se impune ca o entitate autonomă şi cvasi-incontrolabilă. În schimb, fiinţa individuală, a cărei esenţă constă în libertate, e molestată.

Întîi, omul cu calităţi personale distincte se vede nevoit să le camufleze, atunci cînd devine membru într-un grup pentru a obţine anumite drepturi sau avantaje sau, pur şi simplu, fiindcă acest grup îi conferă un anume status. Egalitatea pe care o obţine e adesea otrăvită, impunîndu-i mai ales lui, care e mai altfel decît majoritatea, o egalizare, o plecare a capului ce-i schimonoseşte sufletul şi-i goleşte spiritul. Evident, devine mai puţin liber. Unii cedează repede, găsindu-şi felurite compensaţii şi scuze, alţii se ascund, căutînd libertăţi interzise, alţii se revoltă, încercînd să schimbe regulile. Rar reuşesc (şi atunci sînt eroi); dar, în majoritatea cazurilor, animalul gregar e biruitor. De obicei, cel ce sfidează grupul, dacă nu poate fi asimilat, e alungat.

Pe de altă parte, grupurile tind să-şi selecteze drept membri oameni cît mai adaptabili la colectiv – prin fire mai conformişti, mai obedienţi, mai servili, oameni la care fiinţa individuală e mai anemică. În fond, fiind mediocri şi şterşi ca însuşiri, aceştia constituie statistic majoritatea unei populaţii, astfel încît alegerea nu e complicată. Luaţi individual, oamenii nu sînt nici buni, nici răi. Dar luaţi împreună, en masse, ei vor forma o „conjuraţie a mediocrilor“ care devine opresivă pentru oricine iese în evidenţă prin anumite calităţi de excepţie, mai ales dacă aceste calităţi sînt mai mult decît simple excentricităţi. Romanii aveau un proverb adecvat acestei situaţii: Senatores homines honesti, Senatus bestia („Senatorii sînt oameni de treabă, Senatul e o fiară”). Iar liberalul clasic John Stuart Mill observa cu îngrijorare: „Tendinţa generală de evoluţie a lucrurilor în întreaga lume face din mediocritate puterea dominantă în rîndurile oamenilor“.

Defectele maselor (sub raportul moralei individuale) sporesc continuu prin ceea ce se numeşte în tehnică „feedback“ pozitiv: prietenia devine spirit de gaşcă, bucuria – delir colectiv, înţelegerea – supunere. La scara istoriei, obţinem astfel regimurile nelibere (şi neliberale) cu vocaţie socialistă (marxiste sau fasciste) sau pe cele comuniste, aşa cum le-a cunoscut secolul XX, dar, parţial, fenomenul se regăseşte şi în regimurile postcomuniste şi, nu arareori, în forme soft, chiar în democraţiile liberale postmoderne de azi. „Oricum, fericitul beneficiar al tuturor acestor regimuri egalizatoare“, scria H.-R. Patapievici, „are o singură lozincă: Egalitate, Egalitate! Putere! Putere! Evanghelia sa ne anunţă: «Noi vom instaura egalitatea radicală, uniformitatea deplină, forţa absolută! Noi vom dărîma toţi munţii, vom umple toate mările, vom egaliza toate formele de relief, vom instaura egalitatea ireversibilă!».“ Cine ar susţine că un asemenea „fericit beneficiar“ mai poate fi un om liber (chiar dacă se crede astfel) ar face o glumă tare, tare proastă!

(fragment adaptat din Miracolul. Despre neverosimila făptură a libertății de Andrei Cornea, Humanitas, 2014)

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Șoferii de mașini electrice plătesc sume astronomice pentru înlocuirea anvelopelor. „Nu mi-a venit să cred când mi s-a spus că trebuie să le înlocuiesc“
Cumpărătorii de mașini electrice ar trebui să fie conștienți de costurile „astronomice” necesare pentru înlocuirea regulată a anvelopelor cu durată scurtă de viață, au avertizat proprietarii.
image
Ce pensionari nu vor avea pensii majorate din septembrie. Casa de Pensii: sunt un milion de persoane
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a făcut o serie de precizări privind recalcularea pensiilor, precizând că 1 milion de pensionari nu vor beneficia de majorare.
image

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.