O glum─â tare, tare proast─â

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
O glum─â tare, tare proast─â jpeg

Omul, ne spune Aristotel, este prin fiin┼úa lui, spre deosebire at├«t de zeu, c├«t ┼či de fiar─â, un animal social; omite s─â ne spun─â ├«ns─â c─â socialitatea lui e, de cele mai multe ori, aceea a animalului domestic ÔÇô a vitei. De aceea, oamenii pre┼úuiesc de obicei mai mult egalitatea dec├«t libertatea, pentru c─â egalitatea ┼úine de fiin┼úa noastr─â gregar─â, care e esen┼úial─â, instinctiv─â, primitiv─â ┼či dominant─â, ├«n vreme ce libertatea este produsul fiin┼úei noastre individuale, suprapuse, excep┼úionale, accidentale ┼či foarte t├«rzii filogenetic.

Vanitatea, conformismul, servilismul, obedien┼úa ori invidia ┼či resentimentul ÔÇô iat─â tr─âs─âturi de caracter sau pasiuni criticate de morali┼čtii din toate timpurile. Dar trebuie spus c─â viciile respective nu s├«nt ceva r─âu luate ├«n sine: de fapt, reprezint─â numai reac┼úii naturale ┼či pozitive ale animalului gregar din─âuntrul fiec─âruia dintre noi ┼či, ├«n acest sens ┼či din acest punct de vedere, ele s├«nt necesare vie┼úii. F─âr─â ele grupurile nu s-ar putea nici forma, nici consolida, nici nu ar dura, ┼či ├«ns─â┼či specia noastr─â ar fi disp─ârut (dac─â ar fi ap─ârut vreodat─â).

Pentru a constitui ┼či men┼úine un grup, membrii s─âi trebuie s─â practice un viguros conformism ┼či o solidaritate temeinic─â, tinz├«nd s─â devin─â c├«t mai egali ├«ntre ei, de vreme ce distinc┼úiile prea puternice pot compromite coeziunea grupului. Vor dori s─â se ├«mbrace asem─ân─âtor, s─â aib─â preferin┼úe culinare sau sociale similare, vor avea idei comune, vor iubi ┼či vor ur├« similar fiin┼úe ┼či lucruri. Ei vor trebui, de asemenea, s─â asculte de regula grupului, ba chiar uneori s─â accepte s─â i se supun─â necondi┼úionat. (C├«nd, dup─â un timp, se ├«nt├«mpl─â ca unii dintre ei s─â redevin─â liberi, resimt uimire ┼či oroare pentru ac┼úiunile lor impuse de regula grupului c─âruia i-au apar┼úinut ┼či vor avea tendin┼úa s─â cread─â ┼či s─â afirme c─â ÔÇ×altcinevaÔÇť, nu ei, a fost acela care a ac┼úionat prin intermediul lor.) Vor resim┼úi ne├«ncredere, dispre┼ú, chiar ur─â pentru grupuri rivale. Vor afla ├«n schimb printre egali solidaritate ┼či protec┼úie, ba chiar putere ÔÇô aceea a fiarei colective c─âreia i s-au supus. Se vor revolta ├«mpotriva aceluia dintre ei care, printr-un noroc, prin for┼ú─â sau prin viclenie, a reu┼čit s─â-i domine; se vor coaliza ├«mpotriva lui ┼či, dac─â vor reu┼či, ├«l vor nimici, restabilind egalitatea.

S─â mai amintim ┼či c─â autori precum Gustave Le Bon c├«ndva, apoi Sigmund Freud ┼či Elias Canetti au vorbit cu mult─â dreptate despre regresul intelectual al masei, despre infantilizarea acesteia. A┼čadar, ceea ce numim ÔÇ×viciiÔÇť morale nu-s dec├«t tropismele fire┼čti ┼či salutare, ├«n felul lor, ale fiarei gregare primitive care tr─âie┼čte ├«n noi, prin noi ┼či dincoace de noi. Majoritatea ziselor sentimente ÔÇ×negativeÔÇť i se datoreaz─â, dar numai atunci c├«nd le examin─âm ├«n cheie moral─â, adic─â individual─â.

├Än asemenea cazuri ┼či ├«n multe altele de acela┼či tip observ─âm deci c─â fiin┼úa gregar─â se impune ca o entitate autonom─â ┼či cvasi-incontrolabil─â. ├Än schimb, fiin┼úa individual─â, a c─ârei esen┼ú─â const─â ├«n libertate, e molestat─â.

├Änt├«i, omul cu calit─â┼úi personale distincte se vede nevoit s─â le camufleze, atunci c├«nd devine membru ├«ntr-un grup pentru a ob┼úine anumite drepturi sau avantaje sau, pur ┼či simplu, fiindc─â acest grup ├«i confer─â un anume status. Egalitatea pe care o ob┼úine e adesea otr─âvit─â, impun├«ndu-i mai ales lui, care e mai altfel dec├«t majoritatea, o egalizare, o plecare a capului ce-i schimonose┼čte sufletul ┼či-i gole┼čte spiritul. Evident, devine mai pu┼úin liber. Unii cedeaz─â repede, g─âsindu-┼či felurite compensa┼úii ┼či scuze, al┼úii se ascund, c─âut├«nd libert─â┼úi interzise, al┼úii se revolt─â, ├«ncerc├«nd s─â schimbe regulile. Rar reu┼česc (┼či atunci s├«nt eroi); dar, ├«n majoritatea cazurilor, animalul gregar e biruitor. De obicei, cel ce sfideaz─â grupul, dac─â nu poate fi asimilat, e alungat.

Pe de alt─â parte, grupurile tind s─â-┼či selecteze drept membri oameni c├«t mai adaptabili la colectiv ÔÇô prin fire mai conformi┼čti, mai obedien┼úi, mai servili, oameni la care fiin┼úa individual─â e mai anemic─â. ├Än fond, fiind mediocri ┼či ┼čter┼či ca ├«nsu┼čiri, ace┼čtia constituie statistic majoritatea unei popula┼úii, astfel ├«nc├«t alegerea nu e complicat─â. Lua┼úi individual, oamenii nu s├«nt nici buni, nici r─âi. Dar lua┼úi ├«mpreun─â, en masse, ei vor forma o ÔÇ×conjura┼úie a mediocrilorÔÇť care devine opresiv─â pentru oricine iese ├«n eviden┼ú─â prin anumite calit─â┼úi de excep┼úie, mai ales dac─â aceste calit─â┼úi s├«nt mai mult dec├«t simple excentricit─â┼úi. Romanii aveau un proverb adecvat acestei situa┼úii: Senatores homines honesti, Senatus bestia (ÔÇ×Senatorii s├«nt oameni de treab─â, Senatul e o fiar─âÔÇŁ). Iar liberalul clasic John Stuart Mill observa cu ├«ngrijorare: ÔÇ×Tendin┼úa general─â de evolu┼úie a lucrurilor ├«n ├«ntreaga lume face din mediocritate puterea dominant─â ├«n r├«ndurile oamenilorÔÇť.

Defectele maselor (sub raportul moralei individuale) sporesc continuu prin ceea ce se nume┼čte ├«n tehnic─â ÔÇ×feedbackÔÇť pozitiv: prietenia devine spirit de ga┼čc─â, bucuria ÔÇô delir colectiv, ├«n┼úelegerea ÔÇô supunere. La scara istoriei, ob┼úinem astfel regimurile nelibere (┼či neliberale) cu voca┼úie socialist─â (marxiste sau fasciste) sau pe cele comuniste, a┼ča cum le-a cunoscut secolul XX, dar, par┼úial, fenomenul se reg─âse┼čte ┼či ├«n regimurile postcomuniste ┼či, nu arareori, ├«n forme soft, chiar ├«n democra┼úiile liberale postmoderne de azi. ÔÇ×Oricum, fericitul beneficiar al tuturor acestor regimuri egalizatoareÔÇť, scria H.-R. Patapievici, ÔÇ×are o singur─â lozinc─â: Egalitate, Egalitate! Putere! Putere! Evanghelia sa ne anun┼ú─â: ┬źNoi vom instaura egalitatea radical─â, uniformitatea deplin─â, for┼úa absolut─â! Noi vom d─âr├«ma to┼úi mun┼úii, vom umple toate m─ârile, vom egaliza toate formele de relief, vom instaura egalitatea ireversibil─â!┬╗.ÔÇť Cine ar sus┼úine c─â un asemenea ÔÇ×fericit beneficiarÔÇť mai poate fi un om liber (chiar dac─â se crede astfel) ar face o glum─â tare, tare proast─â!

(fragment adaptat din Miracolul. Despre neverosimila f─âptur─â a libert─â╚Ťii de Andrei Cornea, Humanitas, 2014)

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.