O dilemă mai puțin în presa noastră…

5 mai 2020
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

În contextul de acum, nu e cuviincios să ne plîngem. Mor oameni, moare piața muncii, mor ramuri întregi ale vieții economice și financiare. Mor certitudini care păreau definitive, mor deprinderi private și comunitare „tradiționale”, mor speranțe și instituții al căror temei părea de neuzurpat. Așa stînd lucrurile, nu putem pretinde ca un săptămînal de cultură să supraviețuiască nestingherit. Da, Dilema (veche) se confruntă cu o iminentă dispariție. Condițiile de existență pe care ni le propune Holdingul Adevărul sînt, în fapt, un mod de a sugera retragerea…

Există, e drept, posibile „manevre” consolatoare. În definitiv, de-a lungul istoriei autohtone, au dispărut și alte reviste, unele prestigioase, repere decisive ale culturii noastre. Viața Românească, apărută în 1906, a traversat episoade mari de suspensie  (1916-1920, 1946-1948 ș.a.),  Gândirea  a rezistat 23 de ani, pentru a sucomba în 1944. Revista Fundațiilor Regale s-a stins după numai 13 ani de apariție. Iar exemplele pot continua. Dilema a reușit să funcționeze 27 de ani, ceea ce, în ambianța „tranziției” valahe, nu e puțin lucru. Îmi amintesc cum – spre sfîrșitul anilor ’80 – l-am întrebat pe Alexandru Popovici, minunatul director al Casei de Creație de la Tescani, cît timp credea că va mai putea ține în viață neconvenționalul său „stabiliment”. „Important e că am reușit deja să trăim cîțiva ani!” – a sunat răspunsul. „Tot e ceva!” Avea dreptate. În lumea sublunară și mai ales pe dulcele plai românesc, subzistența fulgurantă, provizoratul, prezența trecătoare sînt performanțe suficient de neașteptate ca să fie considerate un succes, indiferent de longevitate și conjuncturi pestrițe.

Nu e cazul să evoc acum, în cîteva rînduri, biografia publicației noastre. Dar am nostalgia momentului inaugural, cînd Augustin Buzura a avut ideea să susțină un asemenea experiment jurnalistic. Radu Cosașu a găsit un nume potrivit (Dilema, într-un moment în care piața locală gemea de radicalități, astfel încît reflecția articulată și comunicarea echilibrată să fie cvasi-imposibile). Prima redacție, redacția „fondatoare”, a fost, pentru mine, o experiență omenească și profesională îmbogățitoare: Radu Cosașu, Magdalena Boiangiu, Alex. Leo Șerban, Tita Chiper, Teddy Sugar erau o echipă în care experiența, substanța, umorul, hărnicia și dreapta judecată dădeau măsura. Redactorul-șef al „demarajului”, Elena Ștefoi, se integra armonios și extrem de eficient în această echipă. Cum era de așteptat, n-au lipsit bombănelile de tot soiul. Cea dintîi a venit de la revista 22, care vedea în apariția unei gazete finanțate de la buget (prin Fundația Culturală Română) un gest de concurență neloială. S-a putut chiar spune că Dilema a fost inventată de Ion Iliescu, pentru a destabiliza „propaganda” GDS-istă… (Deși, chiar din primele numere, noi publicam și pe Doina Cornea, și pe Octavian Paler și pe Mircea Iorgulescu etc.) „Suspecți” eram și pentru că „încurajam spiritul dilematic”, „echidistanța” vinovată, într-un moment în care era nevoie de maxilare încleștate, de gesticulație sîngeroasă. Dar toate s-au lămurit pînă la urmă, iar Dilema a devenit un săptămînal mai mult decît onorabil, înconjurat de colaboratori prestigioși din toate domeniile și – ceea ce e esențial – susținut de un număr tot mai mare de cititori. Chiar și acum, în vremuri precare, vindem, săptămînal, cca 5.000 de exemplare.

În România însă ne-am obișnuit, de mult, să practicăm înțelepciunea lui „se poate și fără…”. N-o să facem acuma o tragedie că dispare o revistă. Avem alte griji, alte necazuri, alte priorități. Vorba lui Pristanda: „Altele am eu în sufletul meu…”. E nerealist să speri că se va găsi cineva dispus – în stare de urgență – să adauge crizei o perspectivă de calm restaurator, să orienteze gustul public și spre gratuitate, permanență, cultură și interioritate. Există întotdeauna, în labirintul lăuntric al fiecăruia, dincolo de acute (și stridente) nevoi imediate, și nevoia de orizont neconjunctural, de „exod”, de apel atemporal. Dilema s-a străduit, în ultimele trei decenii, alături de alte cîteva publicații, să ofere cititorilor săi un ecou al acestui apel. Nu vreau neapărat să idolatrizez o publicație alături de care am fost încîntat să fiu, atîta vreme, socialmente prezent și, poate, util. Dar nu pot să nu devin melancolic la gîndul că ea va dispărea. Și că, într-un moment de comă, nu se găsește, prin preajmă, nici un salon de reanimare…

„O revistă se face dansînd!” – ne-a spus, odată, Radu Cosașu, la una dintre primele noastre întîlniri. Dar cum moare? Cu un surîs? Cu gustul deșertăciunii? Sau, poate, cu un dram de speranță?

P.S. N-am luat în calcul și probabilitatea ca, pentru unii, vestea proastă pe care o invoc mai sus să fie un prilej de bucurie. În general, e vorba de inși care nu se pot bucura decît de ei înșiși. Pentru noi, satisfacția lor meschină e semn bun: înseamnă că, prin prezența noastră, am lovit unde trebuie...

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.