O cultur─â, dou─â culturi, trei culturi ┼či de la cap─ât

Pavel ┼×U┼×AR─é
Publicat în Dilema Veche nr. 110 din 2 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un foarte simpatic amic indian, Raghavendra Gadagkar, specialist ├«n obiceiurile viespilor, a aplicat acum c├«┼úiva ani colegilor s─âi dintr-un Institut de Studii Avansate o gril─â de analiz─â comportamental─â, care s─â departajeze net ├«ntre savan┼úii umani┼čti ┼či cei ai ┼čtiin┼úelor naturale. Avem de-a face, declarase el, ├«n final, cu dou─â "culturi" distincte, marcate prin trei caracteristici: social scientists stau jos c├«nd vorbesc, natural scientists stau mai cur├«nd ├«n picioare. Cei dint├«i prefer─â s─â-┼či citeasc─â discursul, ceilal┼úi prefer─â s─â vorbeasc─â liber. ├Än sf├«r┼čit, cei dint├«i folosesc citatul ├«n mult mai mare m─âsur─â dec├«t ceilal┼úi. Am putea dezvolta aceast─â dihotomie p├«n─â la deriziune. Social scientists s├«nt mai singuratici, natural scientists - mai deschi┼či lucrului ├«n echip─â, primii vorbesc mai mult despre politic─â, s├«nt, preponderent, naturi militante ┼či, parc─â, adopt─â mai u┼čor vegetarianismul dec├«t ceilal┼úi. ┼×i a┼ča mai departe. E un joc practicat isteric de un best-seller din 1959 al lui C.P. Snow (The Two Cultures). Dar "cultura" nu s-a n─âscut nic─âieri ├«n lume, ┼či cu at├«t mai pu┼úin ├«n spa┼úiul european, pe dou─â culoare paralele. De la presocratici la Aristotel ┼či de la Aristotel la Descartes, Pascal, Kant ┼či Goethe, "fizica" a tr─âit simbiotic cu "metafizica", ├«n aceea┼či ograd─â ┼či, adeseori, ├«n aceea┼či minte. Goethe, mineralogul, opticianul, botanistul ┼či poetul Goethe arunc─â ├«n aer toate dihotomiile: ochiul - "marele sim┼ú" al grecilor - unific─â, ├«n acela┼či elan, observa┼úia cu "theoria", empiricul cu speculativitatea. C├«nd Dilthey, ├«n 1883, lanseaz─â, pe marea pia┼ú─â a ideilor occidentale, termenul Geisteswissenschaft ("┼čtiin┼úa spiritului"), el nu evacueaz─â, din perimetrul disciplinei pe care o ├«ntemeiaz─â, nici conota┼úia "┼čtiin┼úificului" (┼čtiin┼úele spiritului s├«nt ┼čtiin┼úe ale lumii spirituale, ale "culturii", vor spune al┼úii, sau ale "valorii", dar nu mai pu┼úin ┼čtiin┼úe), nici pe aceea a practicilor "experimentale" (e vorba, spune Dilthey, despre "o ┼čtiin┼ú─â experimental─â a fenomenelor spirituale"). Cine vede mereu dou─â culturi rateaz─â un ├«ntreg univers de corela┼úii, pun┼úi, bucurii asociative. Un cunoscut sociolog german, Wolf Lepenies, alege s─â vorbeasc─â mai cur├«nd despre trei culturi. El observ─â c─â, pe la jum─âtatea secolului al XIX-lea, ├«ntre ┼čtiin┼úele naturii ┼či ┼čtiin┼úele spiritului ├«┼či face loc o disciplin─â nou─â, sociologia, a c─ârei ambi┼úie e s─â introduc─â ├«n cercetarea vie┼úii sociale "geometria" metodologic─â a cercet─ârii naturii. Auguste Comte, a c─ârui statuie domin─â Place de la Sorbonne, for┼úeaz─â intrarea ├«n curtea de onoare a celebrei universit─â┼úi, unde locurile de prestigiu revin lui Victor Hugo ┼či lui Louis Pasteur. Sociologia e o disciplin─â a intervalului ┼či un agent al modernit─â┼úii. Desprins─â de umorile critice ale intelectualilor umani┼čti ┼či de derapajele lor utopice, sociologia se ┼úine ├«n acela┼či timp departe ┼či de amoralitatea ┼čtiin┼úelor exacte. Ea vrea s─â fie rece, dar normativ─â moralmente, ra┼úional─â, dar apt─â s─â ├«nlocuiasc─â religia. ├Äntre timp, lucrurile se complic─â. Reprezentan┼úii ┼čtiin┼úelor spiritului asum─â tot mai ap─âsat ambi┼úii ┼či exigen┼úe ale ┼čtiin┼úelor naturii: indiferent dac─â se ocup─â de subiecte "diafane", ei invoc─â proceduri "riguroase", inflexibilit─â┼úi metodologice solemne. "┼×tiin┼úificul" ┼či "obiectivitatea" devin adev─ârate supersti┼úii. Asta ├«n timp ce reprezentan┼úii ┼čtiin┼úelor naturale se manifest─â, dimpotriv─â, tot mai prudent: au probleme de etic─â, intersecteaz─â metafizica ┼či, nu o dat─â, ├«┼či descoper─â afinit─â┼úi cu experien┼úa mistic─â. Pe scurt, "umani┼čtii" devin tot mai ┼úepeni, iar campionii ┼čtiin┼úelor naturale - tot mai lirici... Umani┼čtii devin mai "naturali┼čti", iar naturali┼čtii - mai "umani┼čti". ├Äntre cele dou─â culturi se instaleaz─â un complicat raport dialectic, a┼ča ├«nc├«t Odo Marquard poate vorbi, ├«n 1985, despre "inevitabilitatea ┼čtiin┼úelor spiritului". Teza lui este c─â ┼čtiin┼úele spiritului s├«nt mai tinere (mai moderne?) dec├«t ┼čtiin┼úele naturale. Vico vine dup─â Descartes, Dilthey vine dup─â Kant, marii fondatori ai umanioarelor (de la Winckelmann la Burckhardt) vin cam la o sut─â de ani dup─â marele moment al "naturali┼čtilor" (de la Galilei la Lavoisier). Rezult─â c─â ┼čtiin┼úele naturii s├«nt provocarea c─âreia ├«i r─âspund, compensatoriu, ┼čtiin┼úele spiritului. Luminile ┼čtiin┼úei au f─âcut ca lumea ├«n care tr─âim s─â fie mai comod─â, mai "ra┼úional─â", mai bine preg─âtit─â pentru viitor. Dar pentru toate aceste avantaje, s-a pl─âtit ┼či se pl─âte┼čte un pre┼ú. Pragmatismul ┼čtiin┼úific produce o lume mai omogen─â, dar mai necolorat─â, mai "obiectiv─â" (adic─â mai neutr─â axiologic), dar mai arbitrar─â (adic─â ├«n criz─â de repere, de "sim┼ú al orient─ârii"), o lume ├«n care istoria ┼či - paradoxal - natura ├«ns─â┼či devin realit─â┼úi secunde. ├Äntr-un asemenea context, ┼čtiin┼úelor spiritului le revine func┼úia unei salutare reechilibr─âri. Ele readuc ├«n scen─â tradi┼úiile, polisemia, hermeneutica, gustul estetic, preocuparea etic─â, interdisciplinaritatea. ┼×tiin┼úele spiritului nu se opun modernit─â┼úii, ci ├«i aduc un corectiv necesar ┼či, prin aceasta, fac ca modernitatea s─â se poat─â instala f─âr─â pierderi colaterale. Ele fac, de asemenea, ca modernitatea s─â se poat─â povesti. (Pentru Marquard, ┼čtiin┼úele spiritului s├«nt, prin excelen┼ú─â, "┼čtiin┼úe narative", singurele capabile s─â reduc─â "atrofia narativ─â" de care sufer─â omul contemporan.) Am putea spune c─â, ├«n contextul modernit─â┼úii, ┼čtiin┼úele spiritului asum─â postura "p─âstr─âtorului" ┼či a "├«nt├«rzietorului". Asemenea acelui misterios kat├ękhon (invocat de Carl Schmitt) din a doua epistol─â paulin─â c─âtre Thessalonicieni, ele opun rezisten┼ú─â precipit─ârii eschatologice a lumii. "Umanistul" e o fr├«n─â ra┼úional─â ├«n calea c─âderii accelerate a istoriei. Dar s─â nu mergem at├«t de departe. E destul s─â spunem c─â ┼čtiin┼úele spiritului au avantajul de a gr─âdin─âri modernitatea din afara ei, de a fi cenzura modern─â a modernit─â┼úii. ...├Än rest, e mai bine s─â nu ne epuiz─âm ├«n dihotomii. Spiritul european are alt traseu: de la o auroral─â cultur─â unic─â, la dou─â culturi specializate, apoi la trei culturi ┼či, ├«n perspectiv─â, din nou la una singur─â, totalizant─â. C├«t despre felurile ├«n care se poate tr─âi cultura, ele s├«nt, ca aventurile lui Figaro, mille tre...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.