O comisie pentru condamnarea comunismului?

Publicat în Dilema Veche nr. 118 din 27 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Faptul e consumat. Avem o Comisie care va documenta legitimitatea condamnării comunismului. Comisia e prezidată de un mare specialist şi compusă din oameni a căror onorabilitate e incontestabilă. Evident, dacă în actuala conjunctură nu există altă cale pentru a-l determina pe preşedinte să facă o declaraţie publică adecvată, această cale trebuie acceptată. Scopul scuză mijloacele. Dar principiul acestei comisii rămîne, din punctul meu de vedere, inadmisibil. Iată de ce. O comisie constituită cu bună-credinţă nu poate anticipa rezultatul cercetărilor ei. Cînd pui la treabă o asemenea comisie, laşi deschisă, cel puţin teoretic, o alternativă: comunismul poate ieşi, la sfîrşit, înnegrit, ca un episod nefericit al istoriei naţionale, dar poate ieşi şi basma curată. Sîntem dispuşi să asumăm un asemenea rezultat? Mi se va răspunde că premisa actualei comisii e o judecată negativă asupra "vechiului regim" şi că ea nu urmăreşte decît să centralizeze şi să sistematizeze informaţia existentă, pentru a furniza temei "ştiinţific" unui gest politic altfel inevitabil. Dar dacă ştim dinainte ce vom obţine, dacă ştim dinainte că dictatura comunistă a fost criminală, atunci de ce ne mai trebuia comisia? Iar dacă nu ştim, dacă nu sîntem încă siguri că regimul comunist trebuie condamnat, atunci ne vom confrunta cu o serie de întrebări foarte delicate, al căror răspuns va avea, poate, nevoie de înfiinţarea a noi şi noi comisii de cercetare. Două exemple: 1) Ce a vrut să spună preşedintele Băsescu în campania sa electorală, cînd i-a vorbit lui Adrian Năstase despre "blestemul" sub care stă electoratul român: să aibă de ales între doi comunişti? Dacă nu e sigur că regimul trecut a fost chiar aşa de rău, atunci de ce a avea de ales între doi exponenţi ai lui ar fi un "blestem"? Iar dacă blestemul e blestem, de ce avem nevoie de confirmarea lui pe bază de "acte"? 2) Dacă nu sîntem siguri că experienţa istorică a comunismului a fost catastrofală, atunci cum vom susţine legitimitatea revoluţiei din decembrie? A spune că dictatura n-a fost necesarmente (sau integral) rea revine la a spune că revoluţia din decembrie n-a fost necesarmente (sau integral) justificată. Cu alte cuvinte, o comisie care ar stabili că nu există suficiente argumente pentru a condamna comunismul, în ansamblul lui, ar trebui, totodată, să declare că nu există suficiente argumente pentru a glorifica - drept providenţială - ziua de 22 decembrie 1989. Or, pentru noi toţi, această dată a devenit sacră. Aşa stînd lucrurile, la ce bun să mai faci o comisie care să condamne un regim, pe care istoria însăşi, masele adunate în stradă gata de sacrificiu, l-au răsturnat în chip radical? Dar nu numai revoluţia română a fost, în sine, o probă compactă a componentei malefice a comunismului. Toate evenimentele care au avut loc în 1989 în Europa Centrală şi de Est dovedesc în ce măsură dictatura comunistă devenise, pretutindeni, insuportabilă şi nefuncţională. Comisia de la Cotroceni are, în aceste condiţii, o sarcină cît se poate de ingrată: ea trebuie să documenteze evidenţe. Trebuie să explice poporului român că "Solidaritatea" poloneză, Havel, Soljeniţîn, Bukovski şi atîtia alţii n-au fost nici nebuni, nici agenţi ai imperialismului, ci că au avut argumente solide să se opună sistemului în care trăiau. Comisia de la Cotroceni va trebui să demonstreze că Budapesta, în 1956, sau Praga, în 1968, n-au fost simple adunături de huligani, după cum nici muncitorii din Valea Jiului şi de la Braşov n-au fost, în deceniile opt şi nouă ale veacului trecut, grupuri răzleţe de derbedei. Comisia de la Cotroceni va trebui să analizeze dacă prăbuşirea zidului care împărţea Berlinul, Europa şi lumea în două a fost un lucru bun sau unul rău, dacă asasinarea, în anii '50, a lui Gheorghe Brătianu, a lui Maniu, a lui Mircea Vulcănescu şi a sutelor de mii de ţărani, muncitori, studenţi şi oameni politici n-a avut, cumva, şi unele motivaţii conjunctural acceptabile ş.a.m.d. N-aş vrea să am o asemenea, suprarealistă, sarcină. N-aş vrea să ader la axa Washington-Londra şi, în acelaşi timp, să pun la îndoială declaraţia unui cunoscut preşedinte al Statelor Unite, după care comunismul a fost "un imperiu al răului". Am auzit voci, conciliante, încercînd să facă o paralelă între comisia creată de Ion Iliescu în legătură cu Holocaustul şi comisia lui Traian Băsescu privitoare la comunism. E un artificiu sofistic. Comisia Iliescu nu se întreba dacă Holocaustul trebuie sau nu condamnat. Sau dacă nu cumva a avut şi părţi bune. (Ar fi fost un scandal!) Era vorba, pur şi simplu, de a stabili măsura în care statul român are a-şi asuma o participare demonstrabilă la crimele naziste. Comisia Băsescu are cu totul alt scop: ea vrea să afle dacă există argumente irefutabile care să permită o condamnare oficială a regimului comunist în genere. Ca şi cum, întîlnind, la marginea Saharei, un om epuizat, cu buzele crăpate de sete, ai întocmi rapid o comisie de specialişti, care să dovedească, fără putinţă de tăgadă, că deşertul există. În suspectul ei relativism, comisia de care vorbim are şi o latenţă de radicalitate, la care, mă tem, iniţiatorii ei nu s-au gîndit. Dacă, în urma studiilor ei savante, comunismul va fi înfierat, de la înălţimea oficiului prezidenţial, drept criminal, atunci va deveni inevitabilă, ca şi în cazul Holocaustului, o legiferare subsecventă: oricine va mai îndrăzni să vorbească despre comunism în chip nostalgic, oricine va mai fi dispus să amintească de aşa-zisele lui "părţi bune" va trebui adus în faţa Justiţiei, ca negaţionist. Dinaintea unei astfel de perspective, nu-mi pot stăpîni un zîmbet cinic...

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase de pe Transapuseana, cel mai scump drum din ţară. Primul tronson este aproape gata VIDEO
Primul tronson din drumul de 78 de kilometri, care face legătura între Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74), va fi recepționat în decembrie.
image
Schimbarea la față a Bisericii Ortodoxe Române: Aprobarea Sfintei Mucenițe Anticorupția
Sfântul Sinod a făcut publice măsurile pe care le ia pentru a combate corupția din cadrul Bisericii Ortodoxe. Preoții nu vor mai putea solicita și primi donații decât dacă acestea sunt de un real folos unităţilor bisericeşti, iar cei care vor fi prinși cu mită riscă excluderea din BOR.
image
Cât se pierde dintr-un porc viu după tăiere: Prețul real al unui kilogram de carne
Porcii „în viu” se vând cu prețuri cuprinse între 15 și chiar 25 lei/kg, însă puțini știu că după tăiere se pierde un procent uriaș din greutate, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic