Nu exist─â suflete moarte!

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 936 din 17 ÔÇô 23 martie 2022
Frica lui Putin jpeg

V─â mai reaminti╚Ťi cum se ├«ncheie volumul ├«nt├«i al romanului celebru al lui N.V. Gogol, Suflete moarte? Eroul, Cicikov, sare ├«ntr-o troic─â la l─âsarea nop╚Ťii ╚Öi surugiul d─â bice cailor care o pornesc cu toat─â viteza. Iar autorul reflecteaz─â: ÔÇ×Pas─âre-troic─â, cine te-a n─âscocit? S─â ╚Ötii c─â nu-╚Öi putea da via╚Ť─â dec├«t un popor vioi, o ╚Ťar─â care nu ╚Ötie de glum─â, care s-a ├«ntins pe o jum─âtate de lume...ÔÇŁ. Apoi continu─â dezvolt├«nd analogia troic─â-Rusia: ÔÇ×Oare ╚Öi tu, Rusie, nu gone╚Öti ca o troic─â iute pe care n-o poate ├«ntrece nimeni?... Rusie, ├«ncotro te av├«n╚Ťi? R─âspunde-mi. Nu-mi r─âspunde. Clopo╚Ťelul ├«╚Öi c├«nt─â clinchetul minunat; vuie╚Öte ╚Öi se preface ├«n v├«nt v─âzduhul sf├«╚Öiat ├«n buc─â╚Ťi; zboar─â pe al─âturi tot ce e pe p─âm├«nt ╚Öi, uit├«ndu-se chior├«╚Ö, se trag deoparte ╚Öi-i fac loc s─â treac─â celelalte popoare ╚Öi ╚Ť─âriÔÇŁ (Gogol, Suflete moarte, Polirom, 2012, p. 305).

Ce avem aici? Elogiul f─âr─â menajamente al imperialismului rus din toate timpurile, prosl─âvirea ambi╚Ťiei nest─âvilite de domina╚Ťie global─â a Rusiei, a for╚Ťei irezistibile de cucerire ╚Öi de supunere f─âr─â menajamente a restului lumii? Da, la prima vedere. Dar la a doua, e mult mai complicat.

C─âci s─â nu uit─âm cine e pasagerul ╚Öi st─âp├«nul troicii (cai, tr─âsur─â, surugiu), cine porunce╚Öte, cine zboar─â purtat de caii iu╚Ťi prin noapte. E Cicikov, un mare ╚Öi sinistru escroc. Da, nu numai c─â e un escroc, dar escrocheria lui e sinistr─â: cump─âr─â pe sume derizorii ÔÇ×suflete moarteÔÇŁ (adic─â nume de ╚Öerbi mor╚Ťi ╚Öi ├«nc─â ne├«nregistra╚Ťi oficial) pentru care, prezent├«ndu-i drept vii, prime╚Öte ni╚Öte subven╚Ťii de la stat ╚Öi astfel se ├«mbog─â╚Ťe╚Öte. Escrocheria asta nu-i posibil─â dec├«t ├«n Rusia: o ╚Ťar─â ├«n care majoritatea popula╚Ťiei e, practic, sclav─â pe mo╚Öii. ├Äntr-un sens mai larg, ÔÇ×moartea sufletelorÔÇŁ r─âm├«ne valabil─â ╚Öi dup─â eliberarea ╚Öerbilor ├«n 1861, c─âci s├«ntem ├«ntr-o ╚Ťar─â unde via╚Ťa omului, ÔÇ×sufletulÔÇŁ s─âu nu conteaz─â dec├«t ca un lucru ce poate fi instrumentalizat de marele st─âp├«n, adic─â de stat. Sufletele s├«nt ÔÇ×moarteÔÇŁ ├«n Rusia etern─â, fiindc─â devin repede lucruri dispensabile oric├«nd pentru st─âp├«nul lor ╚Öi utile numai la f─âcut avere, la c├«╚Ötigat putere, ba chiar la ├«nfrico╚Öat celelalte popoare, c├«nd s├«nt echipate ca solda╚Ťi. ├Än Rusia, observa deja marchizul de Custine, prin o mie opt sute treizeci ╚Öi ceva, via╚Ťa omului nu conteaz─â. Conteaz─â numai voin╚Ťa statului. A╚Öadar, sufletele s├«nt ÔÇ×moarteÔÇŁ, de╚Öi prin ├«ns─â╚Öi natura lor ar trebui s─â fie vii; fire╚Öte, sintagma ÔÇ×suflet mortÔÇŁ e un oximoron, o absurditate. Dar, ├«n Rusia ÔÇô de la Nicolae I, ╚Ťarul din timpul lui Gogol, ╚Öi p├«n─â la Putin, cu excep╚Ťia, probabil, a lui Gorbaciov ÔÇô, absurditatea a fost ╚Öi este politic─â de stat, mai mult, unica ra╚Ťiune pentru existen╚Ťa statului. ╚śi m─â tem c─â a╚Öa va ╚Öi r─âm├«ne.

A╚Öadar, Gogol ne ofer─â, cred, o ironie sumbr─â la finalul volumului: aparent ridicat─â ├«n sl─âvi, (poate ╚Öi ca s─â treac─â de ochii cenzurii vigilente a lui Nicolae I, care impusese, la prima edi╚Ťie din 1842, titlul edulcorat Aventurile lui Cicikov), metafora Rusiei imperiale din toate timpurile, ├«ntins─â deja pe o jum─âtate de lume ╚Öi poftind mereu ╚Öi la cealalt─â jum─âtate, e ar─âtat─â ca supus─â unui principiu inuman, st─âp├«nit─â de cea mai monstruoas─â corup╚Ťie ÔÇô a g├«ndirii, a civiliza╚Ťiei ╚Öi a vie╚Ťii ÔÇô c─âci cuteaz─â s─â trateze sufletul, despre care ╚Ötim c─â mort nu poate fi ╚Öi care, poate, e nemuritor, ca pe un obiect tezaurizabil. ├Äntr-adev─âr, st─âp├«nul troicii celei iu╚Ťi ╚Öi st─âp├«nul sufletelor moarte s├«nt unul ╚Öi acela╚Öi om, iar goana cea iute nu-l va duce p├«n─â la urm─â dec├«t la catastrof─â. (Volumul al doilea, care trebuia s─â aduc─â ├«ndreptarea lui Cicikov, e incomplet ╚Öi a fost par╚Ťial distrus de autor.)

╚śi mai percepem aici o ironie, de data asta istoric─â ÔÇô mai vizibil─â ├«n aceste momente de acum: Gogol, marele scriitor rus, era ucrainean.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.