Note, st─âri, zile

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 929 din 27 ianuarie ÔÇô 2 februarie 2022
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

ÔŚĆ 12 august 1991

Distinc╚Ťie esen╚Ťial─â, ├«n plan politic, ├«ntre gest ╚Öi ac╚Ťiune. Gestul e un semnal, dac─â nu chiar un simbol: e un accent pus pe o ├«mprejurare dat─â, din perspectiva unei con╚Ötiin╚Ťe vii, re-active. Gestul n-are durat─â, e punctual ╚Öi, at├«t pentru cel care ├«l face, c├«t ╚Öi pentru ceilal╚Ťi, e relativ imprevizibil. E r─âspunsul prompt, nu neap─ârat reflectat cu anticipa╚Ťie, fa╚Ť─â de ceva resim╚Ťit ca inadmisibil. Gestul e gratuit, rostul lui nu e eficacitatea. El indic─â, semnaleaz─â, dezv─âluie. Ac╚Ťiunea, dimpotriv─â, are suit─â: e temeinic premeditat─â ╚Öi urm─âre╚Öte un scop precis. Gestul e fapta contemplativilor, ÔÇ×pragmatismulÔÇŁ lor. Ac╚Ťiunea e a oamenilor ÔÇ×de ac╚ŤiuneÔÇŁ. Exist─â ├«mprejur─âri istorice c├«nd ac╚Ťiunea e imposibil─â: e cazul perioadelor de totalitarism, de veghe poli╚Ťieneasc─â perpetu─â. ├Än asemenea ├«mprejur─âri, nu e posibil dec├«t gestul. C├«nd Jan Palach ╚Öi-a dat foc la Praga, ├«n 1968, el ╚Ötia c─â ceea ce face nu va avea consecin╚Ťe imediate, nu va avea un efect concret. Din unghiul ÔÇ×bunului-sim╚ŤÔÇŁ, gestul apare, nu o dat─â, ca inutil, dac─â nu ca nebunesc. Disiden╚Ťii din Europa de Est au fost, de cele mai multe ori, oameni ai gestului. ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ polonez─â a fost o excep╚Ťie, a fost o ac╚Ťiune. A avut durat─â, a fost preg─âtit─â, sus╚Ťinut─â contextual ╚Öi a dat rezultate. Durat─â a avut ╚Öi rezisten╚Ťa Doinei Cornea. Dar, ├«n fapta ei, subzista ╚Öi conturul unui gest ├«nghe╚Ťat ├«n temeritatea lui, un gest devenit stare. Nu propriu-zis o ac╚Ťiune.

Totalitarismele diger─â greu gesturile, tocmai pentru c─â ele au un uria╚Ö efect simbolic. S├«nt strig─âte care se aud p├«n─â departe. ╚śi au nimbul unei purit─â╚Ťi incompatibile cu peisajul politic. ├Än plus, o ac╚Ťiune poate fi stopat─â drastic, c─âci implic─â masiv exterioritatea. Gestul e rezultatul unei chimii intime, imprevizibile. Pentru a-l suspenda, autorit─â╚Ťile ajung, de regul─â, prea t├«rziu. Strategia poli╚Ťieneasc─â fa╚Ť─â de gest e s─â-l interpreteze ca ac╚Ťiune: s─â-i g─âseasc─â premise tactice, agen╚Ťi de influen╚Ť─â, eventuali ÔÇ×sponsoriÔÇŁ (ÔÇ×agenturiÔÇŁ etc.), pe scurt s─â-l decodeze ╚Öi s─â-l descrie ca pe un complot, ca pe manifestarea episodic─â a unei conspira╚Ťii.

Au existat, ├«n Rom├ónia comunist─â, gesturi? Da, dar nu multe. De ÔÇ×ac╚ŤiuniÔÇŁ putem vorbi, mai cur├«nd, ├«n anii ╩╝50. Sub Ceau╚Öescu, c├«nd ar fi fost, poate, nevoie stringent─â de ac╚Ťiune politic─â (oric├«t de grea ar fi fost organizarea ei), ea a lipsit ├«ndeob╚Öte (excep╚Ťii: Valea Jiului ╚Öi Bra╚Öovul). (Cu at├«t mai spectaculoas─â ac╚Ťiunea ÔÇô individual─â ÔÇô a unui Radu Filipescu.)

Azi ar fi mai mult ca oric├«nd nevoie de ac╚Ťiune politic─â, de strategie, tactic─â ╚Öi tact, de articulare doctrinar─â ╚Öi pragmatic─â, de continuitate, de coeren╚Ť─â, ├«n fapte ╚Öi idei. Dar majoritatea politicienilor activi opteaz─â pentru coregrafie electoral─â, iar ÔÇ×societatea civil─âÔÇŁ r─âm├«ne mai cur├«nd la gest, f─âc├«nd acum ceea ce n-a putut face c├«nd trebuia. Or, gestul ÔÇô ├«n contextul unei reac╚Ťii minime a Puterii ╚Öi, deci, ├«n condi╚Ťiile unei cvasi-totale lipse de risc ÔÇô devine pur─â gesticula╚Ťie, demagogie a ÔÇ×atitudiniiÔÇŁ, mondenitate...

ÔŚĆ 4 mai 2000, Budapesta (dintr-o scrisoare c─âtre un prieten)

C─âutarea lui Dumnezeu nu vizeaz─â o ÔÇ×╚Ťint─âÔÇŁ determinat─â, ci un orizont. Te mi╚Öti nu pe un drum cu punct de sosire limpede afi╚Öat, ci ├«n amplitudinea unei perspective. Bun─âstarea interioar─â vine din faptul de a merge, din beneficiile unui parcurs orientat. ├Änainte de a fi un Absolut tenebros sau absorbit ├«n lumin─â, ├«nainte de a fi ÔÇ×personalÔÇŁ sau ├«ntruchipare a unui ÔÇ×PrincipiuÔÇŁ suveran, ├«nainte de a fi direct experimentabil sau misterios, Dumnezeu este, cred, o orientare. Vei ├«ntreba, desigur, cum po╚Ťi ÔÇ×c─âutaÔÇŁ ceva care nu e, prin esen╚Ťa sa, anticipabil. Cu alte cuvinte, cum po╚Ťi c─âuta ceea ce n-ai g─âsit deja, c├«t de c├«t conturat, ├«n spa╚Ťiul reprezent─ârilor tale. Cum ╚Ötii ce cau╚Ťi? ├Äntrebarea aceasta vine dintr-un soi de reflex asociativ mediocru: avem tendin╚Ťa de a reduce scenografia oric─ârei c─âut─âri la o metafor─â strict spa╚Ťial─â. Ca ╚Öi cum ÔÇ×a c─âutaÔÇŁ nu poate fi dec├«t o ├«ntreprindere de tipul identific─ârii unui loc pe hart─â sau a c─âr─ârii optime spre caban─â. C─âutarea ÔÇô ├«n╚Ťeleas─â, a╚Öadar, ca strict corelativ al r─ât─âcirii... Dar exist─â ╚Öi alte soiuri de c─âut─âri: c─âutarea solu╚Ťiei unei probleme, c─âutarea unei teme de via╚Ť─â, a unui prieten, a unei iubite... ├Än toate aceste cazuri, nu ╚Ötii am─ânun╚Ťit ce cau╚Ťi, dar, pe de alt─â parte, nu cau╚Ťi ca un r─ât─âcit, ci ├«n virtutea unei tonice nevoi de ├«mplinire, de edificare, de claritate, o nevoie hr─ânit─â de presentimentul solu╚Ťiei. Nu disperarea e mobilul real, ci, dimpotriv─â, speran╚Ťa, ├«ncrederea ├«ntr-o ordine global─â care te include. Acest tip de c─âutare e singurul care nu las─â loc pentru dezam─âgire, c─âci neg─âsirea nu e resim╚Ťit─â ca e╚Öec, ci ca semn al infinit─â╚Ťii ╚Ťintei: n-o po╚Ťi atinge, dar e╚Öti ├«n plasa ei, ├«n puterea ei, ├«n administra╚Ťia ei...

Ne putem ├«ntreba ╚Öi care e ÔÇ×legitimitateaÔÇŁ acestei c─âut─âri, ce anume o face mai important─â dec├«t altele, dec├«t toate. Probabil faptul c─â, ├«n perimetrul ei, se ├«nt├«lnesc ├«ntreb─ârile decisive ale fiec─ârui om. E singurul teritoriu ├«n care avem de a face cu o unanimitate a ├«ntreb─ârii. Iar ceea ce e ├«ncurajator e c─â acestei unanimit─â╚Ťi a ├«ntreb─ârii ├«i r─âspunde, dac─â mergem la textele fondatoare ale tuturor religiilor, o unanimitate a r─âspunsului. Faptul c─â, dinaintea acelora╚Öi ├«ntreb─âri, mentalul feluritelor comunit─â╚Ťi umane livreaz─â r─âspunsuri consonante, dialogabile, spune ceva despre caracterul necesar al acestor r─âspunsuri.

Teme adiacente, de urm─ârit:  absen╚Ťa ca mobil al c─âut─ârii. Nu e nimic de c─âutat, dac─â ai de a face cu o eviden╚Ť─â. Faptul de a fi ÔÇ×ascunsÔÇŁ apar╚Ťine ÔÇ×defini╚ŤieiÔÇŁ lui Dumnezeu ca ÔÇ×obiectÔÇŁ stimulator al c─âut─ârii (cf. tema hassidic─â a Creatorului care se joac─â ÔÇ×de-a v-a╚Ťi ascunseleaÔÇŁ cu Crea╚Ťia Sa). Alt─â tem─â: tema urmei, ca reper al c─âut─ârii (Grigorie de Nyssa: a merge pe urmele lui Dumnezeu, a-l ÔÇ×urmaÔÇŁ). Posibil─â analogie, ├«n acest sens, cu definirea c─âut─ârii ca ÔÇ×v├«n─âtoareÔÇŁ (Meister Eckhart: sufletul v├«n├«ndu-╚Öi ÔÇ×pradaÔÇŁ, pe Hristos!).

╚śi o mic─â stupoare dinaintea ideii de ÔÇ×certitudineÔÇŁ. S├«ntem foarte nesiguri de certitudinea ÔÇ×pozitiv─âÔÇŁ a unei Instan╚Ťe supreme, dar asum─âm confortabil o ÔÇ×simetric─âÔÇŁ certitudine negativ─â: nu exist─â dec├«t lumea aceasta...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.