Note, stări, zile

Publicat în Dilema Veche nr. 808 din nr. 808
Presa românească de ieri şi azi jpeg

12 august 2019 

● M-a emoționat să văd că peste 20.000 de oameni, din țară și din diaspora, au înțeles să vină la București, pe caniculă, cu mijloace proprii („Aș! Finanțați de „reacțiune“!), în amintirea demonstrației pe care, cu un an în urmă, „instituțiile“ statului înțeleseseră să o „rezolve“ golănește, cu pumni, gaze lacrimogene, pompe de apă, minciuni manipulatorii, pe scurt cu furie mitocănească ambalată „legislativ“. N-au fost 250.000, cum se tot anunțase, dar au fost suficient de mulți ca să ne mîngîiem cu sentimentul că „societatea civilă“ există încă.

Demonstrația de anul acesta ne oferă însă prilejul unei reflecții mai nuanțate asupra abuzului polițienesc care ne-a indignat și dezgustat data trecută. Am aflat că există și un alt tip de „abuz“, mai fățarnic, un abuz de natură să deturneze sensul civismului, să valorifice deviatoriu solidaritatea populară, să transforme protestul în materie primă electorală, mediatică, propagandistică etc. Partidele de opoziție își anunță, inimos, prezența în piață, candidații la președinție profită de înghesuială ca să adune semnături pentru succesul propriu, iar partidul de guvernămînt, în loc să-și ceară scuze pentru reacția de anul trecut, în loc să ofere explicații, anchete lămuritoare, măsuri punitive pentru vinovați, se transformă în mătușă grijulie, duioasă, înamorată de insomnia națiunii. Un reprezentant notoriu al PSD (fost ministru) propune, generos, ca ziua de 10 august să devină „Ziua Unității Civice“ (un exemplu exasperant de șmecherie nătîngă), iar o altă vedetă a partidului înlocuiește dispozitivele de gazare utilizate anul trecut, la comanda colegilor săi, cu mulțumiri tandre adresate protestatarilor: au fost cuminți, înțelepți, democrați. Și – ca şi el! – s-au ferit să „politizeze“… Cît despre „forțele de ordine“, au trecut de la bîtâ la concubinaj. Se ocupă, cu lacrimi în ochi, de nevoile demonstranților: să nu le fie sete, să ajungă cu bine înapoi acasă, să fie îmbrățișați cu drag și îndemnați să mai poftească și altădată, cînd vor avea chef! Una peste alta, adunarea din 10 august a fost, anul acesta, un „succes“ pentru toată lumea. De-acum încolo, ne vom întîlni regulat și vom încununa fiecare reîntîlnire cu o sîrbă patriotică.

N-aș vrea să se înțeleagă că prefer conflictul sîngeros, că vreau „scandal cu orice preț“, dar atrag atenția că și cordialitatea mimată, festivismul ipocrit sau preluarea unui eveniment popular în sfera intereselor proprii (de carieră sau de partid) e, în alt fel, periculoasă și perdantă pentru oamenii de bună credință. Politicienii noștri sînt, în această privință, bine orientați „strategic“: își etalează solemnitatea (gata de sacrificiu) dinaintea marilor aniversări istorice, pupă, smeriți, moaște și recită „Tatăl Nostru“ în văzul publicului creștin, ca să se vadă că sînt gata de călugărie și răstignire și că lucrează direct cu Dumnezeu. Din păcate, există români „de-ai noștri“ care se lasă fraieriți pios, „gîndesc pozitiv“ și votează mistic… Iar în timpul liber savurează, ajutați de mass-media, sinistre nenorociri locale, utilizate, luni întregi, ca entertainment sau, iarăși, ca „armă“ de luptă politică, sau cîștig gazetăresc.

● Viciile de funcționare instituțională la nivel „macro“ sînt foarte grave, dar din fericire rapid perceptibile, evidente, dacă nu chiar strigătoare la cer. Dar asta face ca viciile la nivel „micro“ să treacă, adesea, neobservate, rămînînd, pe termen lung, nereformabile. Spre ilustrare, voi semnala cîteva experiențe de vacanță, în diverse locuri ale țării. „Instituția“ pe care o am în vedere este aceea a „serviciilor“. Nu, nu a serviciilor de informații, ci a serviciilor publice curente, cele a căror bună administrare pare subînțeleasă și la îndemînă. Despre ele s ar putea scrie o carte compactă. Mă opresc la cîteva asemenea „accidente“, semi-amuzat, dar și semi-isteric.

Mergi să mănînci la un restaurant bine plasat, ceri lista de bucate și comanzi, cu ochii pe meniu, „cartofi gratinați cu broccoli“. „N-avem!“ „A, n-aveți broccoli“ – spui, încercînd să fii înțelegător. „Nu, n-avem cartofi!“ – ți se răspunde prompt. Carevasăzică, „tradiționalii“ cartofi s-au reîntors, definitiv, în America… Altă comandă: „O salată de fructe, vă rog.“ (E scrisă în meniu la „deserturi“.) „N-avem!“ Unele deserturi sînt infinit mai „sofisticate“, dar materia primă pentru o banală salată de fructe lipsește. Criză! În alt loc, citești, la oferte, „supă de ceapă“. Asta da, asta nu mai e ceva chiar la îndemînă. Ceapă avem, slavă Domnului, dar rețeta franțuzească a combinației e doar pe net. Așa că, pentru simplificare, improvizăm autohton: într-o zeamă de tip „vegeta“ aruncăm cîteva felii de ceapă inexpresive și, deasupra, instalăm o bucată de pîine prăjită cu brînză. Nici o legătură cu supa de ceapă de la ea de-acasă. Rămîi perplex și melancolic: nici un bucătar nu e obligat să pună în meniu o asemenea „exotică“ rețetă. Dar dacă tot o pune, de ce nu face efortul minim să-i caute măcar alcătuirea pe Google? Adaug, trist, că stăm prost cu școala de chelneri (cu mici excepții): au ocupate doar două mese, dar trebuie să te agiți intens ca să le atragi atenția, nu sînt stingheriți de lacunele culinare ale „stabilimentului“ unde lucrează, sînt cînd de un servilism jenant, cînd de o fudulie isterică și, de multe ori, nu știu ce au de vînzare. „Un gin tonic, vă rog!“ „N-avem!“ „Păi, am văzut la bar sticle de gin!“ „Gin avem, dar nu de care ziceți dvs.!“ „Apă tonică aveți?“ „Cum să nu?!“ „Atunci aveți și gin tonic!“ „A, da?“

Nu pretind că nu există și chelneri de ispravă. Dar, statistic vorbind, ar mai fi de lucru… Reforma reală trebuie să fie integrală. Și să pornească de la un inventar de necesități globale: n-avem autostrăzi, n-avem destule spitale, n-avem școli ca lumea, n-avem closete publice curate, dar n avem nici pedagogi bine calificați, n avem, iată, nici școli de chelneri bune, n-avem nici negustori pricepuți și cinstiți, nici funcționari publici profesioniști, n-avem de mai nici unele… Cine-i de vină? Ghinionul istoric, străinii, otomanii, fanarioții, rușii, ungurii, comuniștii, capitaliștii, liberalii, iliberalii, americanii, aroganții macho, transsexualii, stînga și dreapta. Toți! Sîntem loviți de soartă. Un popor de zîne, încălecat de toți zmeii cerului și pămîntului. Asta-i situația!

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.