Note, stări, zile

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Fellini și spiritele jpeg

● Spectacolul vieţii zilnice provoacă o sumedenie de „crampe“ vizuale, al căror inventar poate deveni documentaţia unui amplu studiu antropologic. Iată, de pildă, blugii care se disting prin cîteva suprafeţe decolorate şi prin cîteva tăieturi bine plasate, cu marginile zdrenţuite. Ştim că blugii sînt o piesă de vestimentaţie preluată de moda „de avangardă“ din repertoriul umil al îmbrăcăminţii de lucru. Purtaţi, iniţial, de cowboys şi mineri, blugii au devenit trendy, fie pe linia unui îngrijit stil povero, fie pe linia unui anumit tip de lux, camuflat „pop“ în nonşalanţă de stradă. Pînă aici, lucrurile sînt deja clasate. Blugii s-au impus ca fiind practici, comozi, amuzanţi, adoptabili la orice vîrstă. Continui totuşi să mă minunez ca de o deşuchere benignă, dar semnificativă, cînd văd (mai ales domnişoare) care cultivă blugul „sfîşiat“. Adică ce vrem să spunem? Că dispreţuim nou-nouţul? Că ne place să mimăm mizeria? Că, sub blugi, există agreabile bucăţi de piele catifelată, de natură să inflameze imaginaţia? E limpede că avem de-a face cu o estetică a şleampătului, aşa cum, în secolul al XVIII-lea, cîştigase teren o „estetică a drăgălaşului“. E şic să arăţi uşor delabrat. Să te declari solidar cu dezmoşteniţii soartei, să te dai clochard. E o minciună tandră, cu un subton de stînga… A umbla rupt, a refuza să afişezi prea multă cuviinţă „burgheză“ e, în fond, un soi de political correctness. Cu inevitabila componentă de ipocrizie a tuturor gesturilor de acest fel: de fapt, nu eşti un clochard! De fapt, o duci binişor! De fapt, vrei să epatezi! Nu ştim însă ce ne rezervă viitorul. Mîine-poimîine (uneori, s-ar zice că încă de azi) va fi fancy să umbli în izmene sau în furou, să tîrăşti un picior şi, eventual, să puţi niţel…

● Altă stupoare vizuală: văd tot mai des, mai ales în emisiuni de divertisment nocturn, o mulţime de fete cu buze exorbitante, baroce, turgescente, prelucrate cosmetic în aşa fel încît să pară doi crenvurşti aplicaţi samavolnic pe vechea gură a purtătoarei. Adesea, îmi dau seama că duduile cu pricina sînt, la bază, frumuşele. Botox-ul a dat însă totul peste cap. Chipul se reorganizează în jurul unui exces, în jurul unei excrescenţe invadatoare. Aspectul tumoral al noilor buze e gîndit, probabil, să ducă sex-appeal-ul pînă la urlet. În realitate, eu unul rămîn perplex şi inapt de orice divagaţie erotică: contemplu siderat o vietate din lumea ciudăţeniilor de la moşii de pe vremuri. (Îmi aduc şi acum aminte de Drăgaica de la Buzău, unde vizitatorii erau invitaţi să intre într-un mic circ improvizat, în care urmau să vadă „Feemeia, feeeemeia, Efeeea, Pompeeea, care se culcă c-un jaguaaar!“.) Nu reuşesc să desluşesc „ideologia“ ascunsă în spatele acestei decizii anatomice. E vorba oare de un accent pus pe o inavuabilă „funcţionalitate“? E un fel de a atrage atenţia privitorului că persoana pe care o vede constă, strict, în buze, sîni şi popou? Problema este că, în mod evident, buzele supradimensionate sînt invalidante: posesoarele lor au dificultăţi să vorbească articulat, să zîmbească, să mănînce! Par corcite cu o altă fiinţă, care le parazitează, agresiv, chipul. Oricum, e limpede că folcloricul canon al „guriţei“ (cu ale sale „buze dulci“) e depăşit. Se preferă „guroiul“, ventuza cosmică, ochiul vulcanic al unui balaur. Nu poţi să nu te întrebi, candid, cum se sărută o asemenea „instalaţie“? De unde să începi? Nu rişti să te îneci, să te prăvăleşti în abisul interlabial? Sau să te sufoci, cu nasul prins în faldurile unui angrenaj imprevizibil? Fapt e că doamnele despre care vorbesc par fericite. Reuşesc să rîdă mai tot timpul, expandînd lateral, cu oarecare îndemînare, depozitul de carne dintre maxilare, afişează o feciorelnică mîndrie în legătură cu adaosul creator pe care l-au impus portretului dat de Dumnezeu şi au mare succes în emisiunile de gang ale cîtorva moderatori fără prejudecăţi, sau în dormitorul lui Leo din Strehaia. În ce mă priveşte, bombăn senil, mă simt defazat şi recapitulez, visător, buzele mult mai elocvente pentru gustul meu ale cîtorva vedete de pe vremuri… Pînă şi bunicile mi se par mai sexy.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Câți ani de pușcărie riscă românul acuzat de trădare
Conform articolului 394 din Codul Penal, Alexandru Piscan, care este acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO, poate înfunda pușcăria ani grei.
image
Anchetă extinsă în cazul Coldea: sunt vizați și Alexander Adamescu și Mihai Tufan. „Șeful cel mare”, fondator al „statului paralel”
Anchetă a fost extinsă în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, fiind cercetate fapte de corupție în legătură cu firme controlate de către oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu și de către milionarul Mihai Tufan.
image
Pățania ciudată a unui șofer băut din Neamț. A făcut accident exact în momentul în care polițiștii îi făceau semn să tragă pe dreapta
Acţiunile poliţiştilor din Neamţ, pentru combaterea evenimentelor nedorite din traficul rutier, s-au soldat cu depistarea mai multor şoferi care erau băuţi la volan, întocmindu-se dosare penale

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.