Note, stări, zile

Publicat în Dilema Veche nr. 618 din 17-23 decembrie 2015
Ce ştii să faci? jpeg

Noiembrie 2015

Cultul rating-ului a transformat, destul de rapid, gazetăria într-o dexteritate de tip „hocus-pocus“, „alba-neagra“, „uite-o, nu e!“. Cu alte cuvinte, un adevărat profesionist al domeniului trebuie să știe cum să te fraierească. Nu, nu mă gîndesc la informații false, la calomnii, cancanuri triviale, „breaking news“ fără nimic breaking… Mă gîndesc la șmecherii mărunte, care au drept scop să te țină lipit de ecranul televizorului sau să te îndemne să dai click pe un titlu „cutremurător“, ca să afli că, de fapt, lui Cutărică i-a murit hamsterul. Nu ți se cere să citești neapărat știrea: e destul să dai un click care se contabilizează. „Păi, dacă ești prost?“ – sună, de obicei, reacția breslei sau a simpatizanților ei. Nu te obligă nimeni să te lași păcălit. Prostia se plătește! De acord. Dar asta nu transformă deprinderea de a-ți păcăli semenii într-o virtute. Dacă cineva mă buzunărește, e nițel cinic să mi se reproșeze că sînt incapabil de vigilență, tăntălău, „gură-cască“. Problema, adevărata problemă, e că unii se ocupă cu buzunăreala. Un anumit canal de televiziune e campion în materie de fente lucrative. Metoda e simplă: pe la ora șapte seara, lași să se învîrtă pe burtieră un anunț de genul: „Imediat! Știre-bombă despre o arestare-surpriză!“ sau: „Urmează: complot guvernamental demascat!“ În realitate, nu „urmează“ nimic în următoarele ore. De „imediat“ nici nu poate fi vorba. Iar cînd „bomba“ explodează în sfîrșit, descoperi că nu ai de-a face decît cu un sfîrîiac penibil. Totul e să ți se zgîndărească perfid curiozitatea, așa încît să înghiți tone de inepții, în speranța că vei afla de îndată ceva tare. Procedeul e folosit cu mare succes și în previziunile meteo. „Un ciclon devastator va cutremura România!“ sau „Urmează cea mai grea și mai lungă iarnă din istoria Europei!“. În cele din urmă – după o febrilă și prelungă așteptare – ți se comunică doar că o masă de aer rece, cu vînt moderat, va pătrunde în partea de nord-vest a țării și că niște meteorologi ruși au anticipat o iarnă vitregă, dar s-au cam înșelat sau au avut în vedere numai Siberia. Te-ai fript! Ești fraier! „Dăștepți“ sînt redactorii postului, șefii de producție, „profesioniștii“. Practicat zi de zi, seară de seară, ani de-a rîndul, acest mod de a face presă devine un „cumplit meșteșug de tîmpenie“. Ți se morfolesc, vesel, creierii, după care ești tocmai bun să nu mai pricepi nimic din pățaniile țărișoarei, din rostul propriu, din libertate, democrație, justiție etc. Ești tocmai bun să votezi brambura. Și să te plîngi de soartă…

13 decembrie 2015

Identitatea dintre români și creș­ti­nism a devenit un „de la sine înțeles“ al discursului patriotic. „Lumea trebuie să priceapă“ – spunea deunăzi un vajnic personaj „îmbisericit“ –, „sîntem un popor creștin“. Evident! Cine ar putea contesta această realitate statistică? Aproximativ 85% din români se declară creștini ortodocși. E drept că numai jumătate din ei merg, de cîteva ori pe lună, la biserică. Destul de mulți nu merg deloc. Circulă masiv și ideea că am fost creștinați de Sf. Apostol Andrei cîndva, în a doua jumătate a secolului I d.Chr. Adică înainte ca amestecul de geto-daci și coloniști romani să se fi constituit în „românitate“ propriu-zisă. Am fost, deci, creștini înainte de a fi români. Trecem peste faptul că documentele existente vorbesc despre activitatea misionară a Sfîntului Andrei în Scythia, adică într-un teritoriu enorm, din care Dobrogea de azi era o mică și marginală parte. (Rușii cred și ei că au fost creștinați de același apostol, de vreme ce spațiul scit îi includea, preponderent, pe ei.) Dar astea sînt detalii. Ce e greu de înțeles e cum se împacă această festivă identitate dintre credința creștină și neamul nostru cu moravurile curente, cu derapajele spiritului comunitar, cu nonșalanța noastră etică. Cu alte cuvinte, dacă sîntem atît de creștini, de ce furăm atît? De ce sîntem atît de dezbinați? De ce votăm tot soiul de atei și demagogi? De ce nu prea mai știm ce sărbătorim de Crăciun și de Paști? De ce cîte un reporter rătăcit prin satele patriei constată, siderat, că sătenii îi atribuie Biblia lui Eminescu sau lui Creangă? De ce țăranul român și-a abandonat atît de ușor noblețea tradițională, straiele și obiceiurile, în vreme ce țăranul bavarez, mult mai „modernizat“, n-a făcut-o? Una peste alta, de ce, fiind atît de creștini, ne purtăm atît de necreștinește, sîntem atît de necatehizați, mai mîndri – s-ar zice – de fondul nostru geto-dac decît de achizițiile încreștinării? Da, știu cum sună răspunsul prompt al stihiei neaoșe: ne-au stricat străinii. Turcii, fanarioții, comuniștii. Sau americanii. Am fost plastilina năpăstuită, răbdătoare, a unei dușmănii universale. Ne‑am nimerit, neputincioși, „în calea tuturor relelor“. Fragezi, nevinovați, oropsiți. Cu un asemenea „ghinion“, ce mai putem spera pentru veacurile viitoare?

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.