Note, stări, zile

Publicat în Dilema Veche nr. 1011 din 24 august – 30 august 2023
image

21 august 2023

Vorbim mereu, pe bună dreptate, despre frumusețea lumii create. Tatăl Ceresc dovedește cu prisosință o supremă înzestrare pentru întemeierea unui univers de o uimitoare armonie, de o frumusețe totodată limpede și tainică. A produs o „operă” grandioasă, în care ordinea conviețuiește cu surpriza seducătoare, măreția cu delicatețea, amploarea copleșitoare cu o subtilă discreție. Evidență impozantă și mister! 

Entuziasmul dinaintea capodoperei cosmice e dublat, totuși, în viața curentă, de perplexitatea greu de controlat dinaintea unei simetrice proliferări a răului, a urîțeniei, a suferinței imens diversificate la care e supusă ființa creată. La cîtă frumusețe, atîta strîmbătate. Fiecare dintre noi se confruntă inevitabil, în imediata sa vecinătate și în lumea din jur, cu chipul schimonosit al dramei. Ce diversitate a suferinței, ce multiple chipuri ale agoniei, cîte specii de boală, durere și moarte se revarsă peste splendoarea reușitei originare! Cum să le explici, cum să le supraviețuiești fizic, teologic și moralmente? 

Evident, toți marii gînditori (filosofi sau teologi) au tatonat formule de consolare. Varianta „biblică” cea mai la îndemînă e simplă: lumea creată a fost creată fără breșă, dar omul a folosit greșit darul libertății, a comis „păcatul originar” și, prin el, a infectat lumea întreagă. Răul e prezent în spațiul Creației avînd ca sursă derapajul lui Adam. Reacția mea, poate nițel superficială, e a criticului de artă: cînd descopăr erori într-o operă de artă, nu-mi trece prin cap să dau vina pe ea, ci pe autorul ei... A spune că păcatul omenesc e în stare să schimonosească grandioasa realizare a Zeului suprem mi se pare aproape o blasfemie (mai ales că omul, așa păcătos cum e, e modelat – ni se spune – „după chipul și asemănarea” Creatorului lui).

În spațiul creștin, ni se sugerează că relele vieții omenești sînt „încercări” la care ne supune Dumnezeu, pentru a ne evalua duhovnicește și pentru a ne modela. Cu asprime, dar în folosul nostru. Adicătelea, vorba pedagogiei severe, „bătaia e ruptă din Rai”... Oricum, ideea unui Dumnezeu care vrea să știe „cum stai” spiritualmente confruntîndu-te cu probe grele mi se pare artificială. Dumnezeu e atotputernic. Știe dinainte, fără „teste” brutale, ce marfă are în față. Și e clarvăzător: nici un efect al „încercărilor” Sale nu-l poate lua prin surprindere.

Problema se complică atunci cînd răul și relele se revarsă mai curînd asupra celor buni, nu asupra nemernicilor. E tema din Cartea lui Iov: tema „dreptului pedepsit”. Textul acestei cărți e spectaculos și reușește să anuleze gata-făcutul unor justificări ale binevoitorilor dogmatici, după care e necuviincios să te superi pe Șeful suprem. Știe el ce face! Pățești ceva? O meriți! Nu te mai plînge! Numai că Dumnezeu respinge acest tip de avocatură, spunîndu-i lui Iov că preferă neliniștea interogativității sale certitudinilor mecanice ale prietenilor lui. Mai mult: El nu-i va primi dinaintea Scaunului Său decît printr-un eventual efort mediator al greu încercatului Iov.

Dezbaterea la care facem referință e, de fapt, anterioară creștinismului. Un text al lui Seneca adresat lui Luciliu („M-ai întrebat, Lucilius, de ce – dacă există providență – li se întîmplă multe nenorociri oamenilor buni”) se străduiește să găsească răspunsul. Și, vai, îl găsește! Providența nu se mai ocupă de cei răi. Nu e nevoie, căci sînt „bifați”! Problema divinității e să-i îmbunătățească glorios pe cei buni și asta nu se poate face decît prin dure probe existențiale. Providența nu iubește ca o mamă sentimentală, ci ca un tată responsabil, punînd mereu asupra fiilor lui o nemiloasă povară, un permanent examen comportamental. Educație dură, pentru efect salvator. Lovire pentru trezire, pentru antrenament, pentru progres duhovnicesc. Pe scurt: cînd o pățești, reacția ta „normală” e să îi mulțumești Zeului: înseamnă că te iubește, că nu te scapă din ochi, că te consideră printre „cei buni”. Filosoful stoic cochetează, s-ar zice, cu un soi de epicureism al suferinței. De reflectat! În ce mă privește, nu mi-e ușor să mă acomodez cu această ascetică înțelepciune. E ca și cum, lovit de soartă în modul cel mai drastic, trebuie, în mod normal, să mulțumesc lui Dumnezeu pentru o asemenea, generoasă, dovadă de iubire. M-ai nenorocit, Doamne, m-ai lovit fără milă! Slavă ție! Și recunoștință! E semn că te-ai îndrăgostit de mine, ca de Fiul Tău cel crucificat, ca să poată învia! Recunosc, totuși, că în asemenea împrejurări se face auzit, în sufletul meu, și cîte un drăcușor: „Oare, în atotputernicia Ta, nu puteai încerca și o metodă mai ușor de dus?”.

P.S. Dar vocea însăși a lui Iisus se aude mai „realist”, mai omenește: „Tată! Dacă se poate, lăsați acest pahar să treacă de la mine...!“. Și: „Dumnezeul Meu, de ce m-ai părăsit?”. Cu modelul christic din Evanghelie, ni se poate îngădui, cred, să fim de partea întrebării lui Lucilius și nu de partea răspunsului lui Seneca...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cea mai terifiantă armă a dacilor. A băgat spaima în romani și i-a forțat să-și modifice echipamentul militar
Cea mai de temut armă folosită de războinici daci a fost, fără îndoială, falx-ul, spun specialiștii. Era vorba despre o armă cu o lamă curbă care putea ajunge și la un metru lungime, mânuită de luptători profesioniști de elită. Falx-ul în mâinile potrivite făcea ravagii în rândurile inamicului.
image
Alimentația uimitoare a celor mai de temut războinici ai antichității. Alimentul minune consumat de spartani, gladiatori, celți și daci
Printre cei mai renumiți dar și de temut luptători ai antichității erau în mare parte vegetarieni, sau cel mult lacto-vegetarieni, cu un consum ocazional de carne. Cel puțin asta arată noile cercetări, mai ales pe rămășițele gladiatorilor din arenele romane.
image
Explicațiile unui psiholog privind riscurile dormitului în paturi separate în cuplu
Somnul alături de persoana iubită poate aduce o multitudine de beneficii, în timp ce dormitul în paturi separate poate duce la o distanțare în relația de cuplu atrage atenția psihologul Iulia Barca.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.