Note, stări, zile

Publicat în Dilema Veche nr. 963 din 22 septembrie – 28 septembrie 2022
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

Inflație de eroi

Aflu din ziare că, la Cimitirul Eroilor din Pitești, Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii (SRI) a avut inițiativa instalării unei troițe glorios comemorative în onoarea foștilor ofițeri ai serviciilor de informații care, sub comunism, au constituit frontul „nevăzut” și „tăcut” care a luptat, sacrificial, pentru a contracara „amenințările la adresa națiunii române”. Care va să zică, încet-încet, adevărul iese la iveală. Pe vremea comunismului, România era în vizorul unei „oculte mondiale”, care lucra la dezintegarea ei. Poporul era în pericol, veneticii lucrau sub acoperire, prin intermediari răuvoitori racolați chiar dintre oamenii locului, gata de trădare. Indivizi ca Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, Gheorghe I. Brătianu, Constantin Noica, Dinu Pillat, Petre Țuțea, Doina Cornea, Radu Filipescu, Gheorghe Ursu și mulți, mulți alții lucrau la subminarea prestigiului național, în vreme ce o mînă de „specialiști” discreți munceau vitejește și nerăsplătiți pentru protejarea neamului. Slavă Domnului, a venit, totuși, momentul dreptății și al recunoștinței. Vor urma, probabil, monumente asemănătoare în amintirea jertfei anonime a patrioților „informați”, care ne știau dușmanii și se străduiau să-i anihileze. Se vor instala troițe recunoscătoare și la Aiud, Jilava, Gherla, Văcărești, Periprava și în multe alte locuri în care o mînă de români vigilenți au ținut sub „control” trădătorii de țară. Ar fi, poate, indicat ca, odată cu troița de la Pitești, să se instaleze și două altare, dedicate comandanților supremi ai serviciilor de informații: unul pentru Gheorghiu-Dej și altul pentru Ceaușescu: (la Scornicești?). Avem precedente notabile: în 2018 s-a dezvelit, la Trier, o uriașă statuie a lui Marx (cinci metri, cadou venit din China), iar în 2020, la Gelsenkirchen, o statuie a lui Lenin.    

Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă. La penitenciarul – celebru – de la Pitești au murit în chinuri sute de oameni, supuși unor „proceduri” fioroase. Fenomenul ne-a adus o binemeritată notorietate. Marele Soljenițîn a numit „experimentul Pitești” „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”. François Furet, membru al Academiei Franceze, califica același episod drept „una dintre cele mai cumplite experiențe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră”. Avem, așadar, cu ce ne mîndri... Agenții „dușmănoși” din subteranele lumii au fost pedepsiți aspru de apărătorii ordinii mondiale și naționale prin „tehnici” profesioniste, de o inimaginabilă ingeniozitate!

Iertată fie-mi analogia, dar nu pot să nu mă întreb cum ar reacționa opinia publică internațională dacă în curtea pușcăriilor din Siberia, sau la Auschwitz, Buchenwald, Birkenau și în toate centrele de reeducare și execuție din vremea comunismului și nazismului, s-ar ridica monumente care să glorifice „cadrele” competente ale ofițerimii eroice, slujitoare devotată a luptei împotriva subteranelor subversive, decise să tulbure adevărata „ordine” a lumii.

image
© adevărul.ro

Biata libertate a presei

Înțeleg ce greu poate fi să întreții, în plină societate de consum, posturi de televiziune și gazete profesioniste. E nevoie de bani, adică de vînzări consistente, de public fidel, de strategii publicistice atrăgătoare. Iar asta implică, inevitabil, „sacrificii”: dincolo de mesajele „serioase”, trebuie să recurgi la breaking news stridente, să aduci în scenă vedete spectaculoase, care divorțează, se împacă, înjură curajos, defilează nud, dau de pămînt una cu alta, fac nunți populare, apără țara de capitalismul european și, la limită, mor tragic, deplînse de compatrioți pentru destinul lor nedrept. Pentru a reuși, e nevoie de o sumedenie de rețete șmechere: pui titluri „tari” („E vestea serii!”, „S-a întîmplat azi-dimineață!”, „Cutremur în întreaga Europă”, „E de necrezut” etc.). Apoi, ai grijă ca informația anunțată să nu fie livrată decît spre sfîrșitul textului, așa încît cititorul să citească tot „preambulul”, întîrziind cît mai mult posibil în spațiul site-ului. Iar dacă ți-ai atins obiectivul, nu mai contează că între titlul textului și substanța propriu-zisă a „știrii” legătura e minimală. Oricum, aceste fatale practici gazetărești creează un univers paralel cu grijile cotidiene ale cititorilor și aduc în lumină o sumedenie de personaje inconsistente (dar zgomotoase), triviale (dar făloase), prezente prin doar absența lor constitutivă. Dar asta e! Evident, nu toată presa poate fi caracterizată în asemenea termeni. Există diferențe, nuanțe, eforturi notabile spre decență. Dar pînă se vor găsi soluții eficiente (și onorabile) de întreținere, publicul cititor poate contribui și el, cît de cît, la asanarea terenului. Să nu mai citească atît de harnic toate „știrile”, să nu se lase păcălit de titluri țipătoare sau pocite, să nu caute mereu, sinucigaș, experiențe destrămătoare (adică „breaking”), să înlocuiască mai des băile de presă prin îmbogățitoare căderi pe gînduri...

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Radu Mirică s-a sinucis
Tânărul chirurg Radu Mirică s-a sinucis. Mesajul trimis soției înainte de gestul fatal
Un medic s-a sinucis, joi, aruncându-se de pe un bloc din Pantelimon, în zona Mega Mall. Totul s-ar fi întâmplat,în jurul orei 10:15, iar Poliția Capitalei și Ambulanța au fost anunțate imediat de trecători prin intermediul Serviciului 112.
cimpeanu caseta jpeg
Sorin Cîmpeanu a demisionat. Ministrul Educației a fost acuzat de plagiat
Sorin Cîmpeanu și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Educației, la patru zile de la izbucnirea scandalului de plagiat. Fără a face referire la motivele demisiei, Cîmpeanu a publicat pe Facebook anunțul încetării mandatului său.
An2 Foto Ștefan Both18 jpg
Operațiunea Țânțarul cu bătrânul An-2. „Annuska”, în luptă cu insectele din Timișoara
Timișorenii s-au obișnuit cu marile și zgomotoasele avioane cu aripă dublă, care survolează orașul de fiecare dată când au de lucru, fie în agricultură, fie la efectuarea tratamentelor fitosanitare.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.