Note Bucure┼čti-Berlin

Publicat în Dilema Veche nr. 204 din 12 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än ┼ú─ârile normale, prima ninsoare e mai cur├«nd o bucurie. Exist─â, e adev─ârat, ┼či situa┼úii speciale, c├«nd z─âpada supraabundent─â e n─âsc─âtoare de criz─â. Sau c├«nd ninge ├«n locuri unde nu ninge dec├«t rar sau niciodat─â. La noi ├«ns─â, de┼či ninsoarea ar trebui s─â fie, dou─â-trei luni pe an, la ea acas─â, e destul s─â fulguiasc─â o zi ca s─â intr─âm ├«n deriv─â. ┼×tim c─â o s─â ning─â, ┼čtim ┼či c─â, ├«n fiecare an, iarna ne g─âse┼čte nepreg─âti┼úi, ┼či totu┼či s├«ntem, ├«n fiecare an, nepreg─âti┼úi: perplec┼či ┼či paraliza┼úi. S├«ntem victimele unui soi de Alzheimer administrativ: uit─âm candid ce s-a ├«nt├«mplat cu un an ├«n urm─â. Pentru toat─â lumea din partea nerom├óneasc─â a planetei, ninsoarea e, la ├«nceputul iernii, orizontul unei a┼čtept─âri ner─âbd─âtoare. Pentru rom├óni, ea e o aiuritoare surpriz─â, o descoperire absolut─â, o experien┼ú─â f─âr─â precedent. Cu alte cuvinte, rom├ónii par s─â se cread─â la tropice sau m─âcar ├«n California. Contempl─â z─âpada cu ochiul proasp─ât ┼či inocent. Ca pe ceva exotic. Misterios. Explica┼úiile "forurilor responsabile" nu s├«nt lipsite de un anumit farmec: "N-am ├«nceput desz─âpezirea pentru c─â, fiind viscol, am fi lucrat degeaba. Viscolul pune totul la loc". Pe baza unei logici triviale, ai spune c─â, totu┼či, e mai u┼čor s─â ├«nl─âturi z─âpada rea┼čezat─â de viscol, dec├«t toat─â z─âpada, de dinainte, din timpul ┼či de dup─â viscol. Dar exper┼úii autohtoni s├«nt de alt─â p─ârere: momentul optim pentru desz─âpezire este o frumoas─â zi de var─â, cu cer senin, f─âr─â v├«nt ┼či cu mare vizibilitate. Orice preten┼úii care nu iau ├«n seam─â aceast─â axiom─â s├«nt deplasate, nerezonabile, ne├«n┼úeleg─âtoare. Popor necivilizat. Incapabil s─â ├«n┼úeleag─â c─â iarna nu-i ca vara. ┼×i pornit, ├«n plus, s─â umble mereu ├«ncoace ┼či-ncolo, s─â mearg─â la slujb─â, s─â plece sau s─â vin─â din vacan┼ú─â. N-are dec├«t s─â evite g─ârile, aeroporturile ┼či sta┼úiile de autobuz. ┼×i s─â nu mai locuiasc─â pe str─âzi secundare. ┼×i s─â nu tot cear─â informa┼úii. ┼×i, ├«n general, s─â se descurce. Prea ne-am ├«nv─â┼úat s─â a┼čtept─âm totul de la stat. ├Än fond, z─âpada e de la Dumnezeu. Epictet ┼či Occidentul ├Än biblioteca Institutului de Studii Avansate din Berlin, caut volumele Epictet din Colec┼úia "Loeb". Fiecare volum are ata┼čat─â o fi┼č─â de carton, pe care s├«nt ├«nscrise numele celor care au ├«mprumutat cartea de-a lungul vremii. C├«nd iei volumul din raft, la┼či ├«n locul lui fi┼ča cu pricina, ad─âug├«ndu-┼úi numele pe lista deja existent─â. Constat c─â, ├«n ultimii zece ani, nimeni n-a mai sim┼úit nevoia s─â citeasc─â Epictet. Au trecut prin aceast─â bibliotec─â sute de cercet─âtori de toate v├«rstele, din toat─â lumea, din toate domeniile. Crema intelectualit─â┼úii planetare. Nici unul din ei nu l-a ├«mprumutat pe Epictet. Ultimul care a f─âcut-o, ├«n 1998, e Alexander Gavrilov, directorul fondator al unui centru de studii clasice din Sankt Petersburg. O problem─â de antropologie? La etajul Vilei Jaff├ę, unde locuiesc ├«n timpul stagiului meu berlinez, ├«mpart aceea┼či buc─ât─ârie cu trei colegi: o elve┼úianc─â, un libanez ┼či un israelit arabizant. Buc─ât─âria e, aproape tot timpul, goal─â. Singurul care o folose┼čte cu adev─ârat, laborios, la intervale fixe, umpl├«nd coridorul de aburi ┼či miresme, este profesorul libanez. ├Än calitate de cercet─âtor, se ocup─â de puterea economic─â ┼či politic─â din ┼úara lui. Dup─â cum g─âte┼čte, pare un monument de aplica┼úiune... Doamna din Elve┼úia studiaz─â iconografia lecturii ├«n ambian┼úa colonial─â, iar profesorul de la Haifa cite┼čte Ibn Tufayl ┼či Ibn Arabi, pentru a stabili raportul dintre naturalism ┼či tradi┼úionalism ├«n filozofia arab─â. Cel mai pu┼úin g─âte┼čte israelitul. ├Än afar─â de mine, care nu g─âtesc deloc.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.