Normalitatea „bazaconiilor”

Publicat în Dilema Veche nr. 850 din 23 - 29 iulie 2020
Frica lui Putin jpeg

Discuție pasionantă, condusă online de Dana Jalobeanu vineri seară, într-un mic grup de oameni de știință și filozofi. Tema: pseudoștiințele (precum astrologia, alchimia, spiritismul, medicinile alternative, craționismul, numerologia etc.) – mai fără menajamente și utilizînd titlul unei cărți de Michael Shermer, De ce cred oamenii în bazaconii? Bineînțeles, cu insistența de rigoare asupra chestiunii arzătoare a prezentului – negaționismul COVID-19. Argumente și explicații solide și numeroase, sosite din toate direcțiile – socio-politic, educațional, psihologic, istoric, epistemic. Enumăr, fără nici o ordine, cîteva idei care s-au intesectat în discuția noastră.

Oamenii, în mare parte, nu mai primesc educație științifică în școală, ceea ce îi face incapabili să înțeleagă metoda științei autentice și s-o distingă de pseudoștiințe. Știința – și mai ales științele vieții, precum medicina – nu oferă mereu răspunsuri certe. Omul de știință poate avea ezitări normale; există în știință controverse firești, care duc la progres. Dar profanul, din lipsa educației, crede că oamenii de știință ezită sau se contrazic din nepricepere. În acest caz, i se pare că pseudoștiințele sînt mai credibile. Într-o confruntare la televizor învinge cel mai abil să utilizeze trucuri oratorice sau mai charismatic, nu cel care are dreptate.

Autoritatea științei are un suport instituțional, dar instituțiile au o inserție în politic. Puterea politică instituie deci autoritatea științei, cel puțin parțial. De unde rezultă că a te declara împotriva științei „oficiale” poate reprezenta pentru unii o declarație de „autonomie” personală sau de „libertate”. Te simți confortabil mergînd, împreună cu grupul tău, împotriva curentului, te vezi mai important și mai ales ai sentimentul că nu te lași prostit, că ești „deștept”.

Pseudoștiințele sînt raționale în structura lor (chiar dacă absurde în relația cu realitatea); lumea pe care o descriu e coerentă, satisfăcînd nevoia noastră de ordine completă și de explicație totală, mult peste ce poate oferi știința autentică. Pseudoștiințele conferă lumii și omului un sens, restaurînd centralitatea pierdută a omului.

Internetul și rețelele de socializare încurajează pseudoștiințele, permițînd oricui să spună orice și consolidînd grupuri de presiune și influență, care își pot disemina nestingherit teoriile. Eliminarea privilegiilor într-o lume democratică nu avantajează știința reală, căci adevărul științific nu poate fi votat. Dar omul simplu consideră uneori că experții exercită o autoritate nelegitimă, fiindcă nimeni nu i-a votat, iar ei se confirmă unii pe alții.

Multe pseudoștiințe, precum astrologia, alchimia, frenologia etc., au fost în secolele trecute considerate științe respectabile. E plauzibil deci că și multe dintre științele autentice de azi vor fi considerate pseudoștiințe mîine. Adevărul pare a fi un construct istoric, cum pretind destui filozofi de azi, nu doar unul socio-politic, iar „realismul naiv” e discutabil.

Mărturisesc că, după discuție, am fost cuprins de un fel de neliniște cu privire la ce ar trebui să ne intrige într-adevăr. Noi ne-am tot întrebat de ce cred oamenii „în bazaconii”. Dar poate că, de fapt, întrebarea justă nu este asta, ci invers: de ce unii oameni nu cred în bazaconii? Adică nu de ce există pseudoștiințe, ci de ce, în pofida tuturor impedimentelor, există și științe adevărate – de cîteva sute de ani, cel puțin, dacă nu, parțial, chiar din Antichitate? De ce nu credem cu toții în pseudoștiințe, care sînt atît de comode? Și mai ales cum se face că, respingînd sirenele atît de numeroase ale pseudoștiințelor, au existat mereu și există și oameni de știință autentici – ce-i drept, statistic nu mulți – care urmează de cele mai multe ori o metodă dificilă și riguroasă; muncesc aproape fără odihnă; își chestionează cu curaj propriile supoziții; au puterea să abandoneze o teorie infirmată experimental; au puterea să-și laude un rival a cărui teorie a fost confirmată; rezistă unor presiuni instituționale și politice; refuză să prezinte în media drept sigur un rezultat discutabil; știu să facă muncă de echipă; știu să inspire studenți; nu-și plagiază doctoratele; nu-și falsifică rezultatele experimentale; cred, în mod naiv, în cunoaștere și în descoperirea de noi adevăruri, netulburați de ironiile filozofilor. Și peste asta, mai au și talent, chiar geniu. Nu-i uimitor că au existat și mai există astfel de oameni?

Uimirea mea nu privește, deci, pseudoștiințele, ci științele și purtătorii lor. Obișnuim să le luăm pe acestea din urmă drept „normale” și să le explicăm pe primele ca aberații. Dar mă tem că lucrurile stau invers: cel puțin cantitativ, normalul a fost dintotdeauna și este și acum de partea „bazaconiilor” – indiferent cum au fost numite acestea și sub ce formă s-au prezentat. Sînt surprins deci că acest ocean de normalitate cantitativă a pseudoștiințelor a fost mereu presărat, ici-colo, de insule de aberații, de excepții minoritare, care au reușit totuși să nu se scufunde. Umanitatea în marea ei majoritate crede în pseudoștiințe, fiindcă e normal să fie credulă în privința a ceea ce e confortabil, ocrotitor, conferă sens și apartenență și promite cunoaștere totală. Cum însă de apar excepțiile, anormalii, incredulii și cum au reușit aceștia, împotriva curentului, să mute lumea din loc?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Romania   Schengen Foto shutterstock 2345910601 jpg
Intrarea în Schengen nu ne scapă de tot de controalele la graniță. Cât timp și în ce situații ne vor fi cerute actele la frontieră
Controalele la frontierele interne ale Uniunii Europene pot fi reintroduse temporar, în funcție de riscurile de securitate sau de fluxurile de migrație. Chestorul (r) Marian Tutilescu explică cum pot evolua aceste măsuri și ce implică pentru România.
jessica riggs calendar nud profimedia (1) jpg
A pozat nud ca să-și plătească tratamentul: „Sufăr de o boală rară”
Jessica Riggs (32 de ani), din Cornwall, Marea Britanie, a fost diagnosticată cu o boală rară, numită Sindromul Neuro-Cranio-Vertebral-Filum, care o poate lăsa paralizată.
apa potabila robinet jpg
UE obligă statele să protejeze infrastructura de energie și apă potabilă
Comisia Europeană a elaborat directiva privind reziliența entităților critice, care impune respectarea unor standarde riguroase pentru a asigura servicii esențiale populației. 
arme ucraina
Legea SUA privind apărarea națională pentru 2025 nu include programul „împrumut-închiriere” pentru Ucraina
Camera Reprezentanților din SUA a adoptat legea privind cheltuielile pentru apărarea națională (NDAA) pentru anul 2025, însă textul final nu include prevederi referitoare la extinderea Legii de împrumut-închiriere pentru sprijinirea Ucrainei.
vizual craciunite jpg
Secretele crăciuniței perfecte. Cum să îți menții plantele frumoase tot sezonul
Pe măsură ce iarna ne prinde tot mai mult în case, crăciunițele devin elementul central al decorului de sărbătoare. Deși renumite pentru întreținerea pretențioasă, aceste plante pot înflori toată iarna, dacă știi câteva trucuri simple.
elevi liceu banca examen FOTO Shutterstock
Elevii de gimnaziu, condamnați la involuție. Rezultatele la TIMSS, comentate de un specialist
Rezultatele elevilor români de clasa a IV-a care au participat anul trecut la testarea TIMSS ne plasează la Matematică pe locul 6 în Europa și pe locul 12 în lume. Dar să nu ne bucurăm prea mult căci performanța elevilor de clasa a VIII-a este cu mult sub așteptări.
netflix craciun shutterstock1 jpeg
Filmul de sărbători care a făcut înconjurul lumii! Este foarte popular pe Netflix
Un nou film a reușit să captiveze atenția publicului din întreaga lume, iar în țara noastră deja a reușit să intre în topul preferințelor! Este vorba despre pelicula de animație „That Christmas”, care s-a lansat pe Netflix cu numai câteva zile în urmă!
Georg Hocevar Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Un austriac a refăcut o bucată din calea ferată spre cetățile dacice. Mocănițele au fost înlocuite cu un tramvai elvețian
Un segment al fostei căi ferate din ținutul cetăților dacice a fost refăcut, la patru decenii de la dezafectarea liniei forestiere, iar în locul vechilor mocănițe va circula un vagon de tramvai folosit în secolul al XIX-lea în Elveția.
Top 5 destinații interne de iarnă potrivit Eximtur Colaj DMS
Valea Oltului a detronat Valea Prahovei. Stațiunile favorite de Crăciun. Top 5 destinații de sărbători
Premieră în turism: Valea Oltului devansează Valea Prahovei! Stațiunea Călimănești-Căciulata, din județul Vâlcea, se transformă în noua regină a destinațiilor de iarnă. Urcă în topul celor mai căutate destinații montane pentru sărbătorile de iarnă.