Normalitatea „bazaconiilor”

Publicat în Dilema Veche nr. 850 din 23 - 29 iulie 2020
Frica lui Putin jpeg

Discuție pasionantă, condusă online de Dana Jalobeanu vineri seară, într-un mic grup de oameni de știință și filozofi. Tema: pseudoștiințele (precum astrologia, alchimia, spiritismul, medicinile alternative, craționismul, numerologia etc.) – mai fără menajamente și utilizînd titlul unei cărți de Michael Shermer, De ce cred oamenii în bazaconii? Bineînțeles, cu insistența de rigoare asupra chestiunii arzătoare a prezentului – negaționismul COVID-19. Argumente și explicații solide și numeroase, sosite din toate direcțiile – socio-politic, educațional, psihologic, istoric, epistemic. Enumăr, fără nici o ordine, cîteva idei care s-au intesectat în discuția noastră.

Oamenii, în mare parte, nu mai primesc educație științifică în școală, ceea ce îi face incapabili să înțeleagă metoda științei autentice și s-o distingă de pseudoștiințe. Știința – și mai ales științele vieții, precum medicina – nu oferă mereu răspunsuri certe. Omul de știință poate avea ezitări normale; există în știință controverse firești, care duc la progres. Dar profanul, din lipsa educației, crede că oamenii de știință ezită sau se contrazic din nepricepere. În acest caz, i se pare că pseudoștiințele sînt mai credibile. Într-o confruntare la televizor învinge cel mai abil să utilizeze trucuri oratorice sau mai charismatic, nu cel care are dreptate.

Autoritatea științei are un suport instituțional, dar instituțiile au o inserție în politic. Puterea politică instituie deci autoritatea științei, cel puțin parțial. De unde rezultă că a te declara împotriva științei „oficiale” poate reprezenta pentru unii o declarație de „autonomie” personală sau de „libertate”. Te simți confortabil mergînd, împreună cu grupul tău, împotriva curentului, te vezi mai important și mai ales ai sentimentul că nu te lași prostit, că ești „deștept”.

Pseudoștiințele sînt raționale în structura lor (chiar dacă absurde în relația cu realitatea); lumea pe care o descriu e coerentă, satisfăcînd nevoia noastră de ordine completă și de explicație totală, mult peste ce poate oferi știința autentică. Pseudoștiințele conferă lumii și omului un sens, restaurînd centralitatea pierdută a omului.

Internetul și rețelele de socializare încurajează pseudoștiințele, permițînd oricui să spună orice și consolidînd grupuri de presiune și influență, care își pot disemina nestingherit teoriile. Eliminarea privilegiilor într-o lume democratică nu avantajează știința reală, căci adevărul științific nu poate fi votat. Dar omul simplu consideră uneori că experții exercită o autoritate nelegitimă, fiindcă nimeni nu i-a votat, iar ei se confirmă unii pe alții.

Multe pseudoștiințe, precum astrologia, alchimia, frenologia etc., au fost în secolele trecute considerate științe respectabile. E plauzibil deci că și multe dintre științele autentice de azi vor fi considerate pseudoștiințe mîine. Adevărul pare a fi un construct istoric, cum pretind destui filozofi de azi, nu doar unul socio-politic, iar „realismul naiv” e discutabil.

Mărturisesc că, după discuție, am fost cuprins de un fel de neliniște cu privire la ce ar trebui să ne intrige într-adevăr. Noi ne-am tot întrebat de ce cred oamenii „în bazaconii”. Dar poate că, de fapt, întrebarea justă nu este asta, ci invers: de ce unii oameni nu cred în bazaconii? Adică nu de ce există pseudoștiințe, ci de ce, în pofida tuturor impedimentelor, există și științe adevărate – de cîteva sute de ani, cel puțin, dacă nu, parțial, chiar din Antichitate? De ce nu credem cu toții în pseudoștiințe, care sînt atît de comode? Și mai ales cum se face că, respingînd sirenele atît de numeroase ale pseudoștiințelor, au existat mereu și există și oameni de știință autentici – ce-i drept, statistic nu mulți – care urmează de cele mai multe ori o metodă dificilă și riguroasă; muncesc aproape fără odihnă; își chestionează cu curaj propriile supoziții; au puterea să abandoneze o teorie infirmată experimental; au puterea să-și laude un rival a cărui teorie a fost confirmată; rezistă unor presiuni instituționale și politice; refuză să prezinte în media drept sigur un rezultat discutabil; știu să facă muncă de echipă; știu să inspire studenți; nu-și plagiază doctoratele; nu-și falsifică rezultatele experimentale; cred, în mod naiv, în cunoaștere și în descoperirea de noi adevăruri, netulburați de ironiile filozofilor. Și peste asta, mai au și talent, chiar geniu. Nu-i uimitor că au existat și mai există astfel de oameni?

Uimirea mea nu privește, deci, pseudoștiințele, ci științele și purtătorii lor. Obișnuim să le luăm pe acestea din urmă drept „normale” și să le explicăm pe primele ca aberații. Dar mă tem că lucrurile stau invers: cel puțin cantitativ, normalul a fost dintotdeauna și este și acum de partea „bazaconiilor” – indiferent cum au fost numite acestea și sub ce formă s-au prezentat. Sînt surprins deci că acest ocean de normalitate cantitativă a pseudoștiințelor a fost mereu presărat, ici-colo, de insule de aberații, de excepții minoritare, care au reușit totuși să nu se scufunde. Umanitatea în marea ei majoritate crede în pseudoștiințe, fiindcă e normal să fie credulă în privința a ceea ce e confortabil, ocrotitor, conferă sens și apartenență și promite cunoaștere totală. Cum însă de apar excepțiile, anormalii, incredulii și cum au reușit aceștia, împotriva curentului, să mute lumea din loc?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

bacalaureat jpg
Școală dimineața, Bacalaureat după-amiaza. Decizia Ministerului Educației aruncă în aer programul elevilor de liceu: „O debandadă”
Ministerul Educației a transmis liceelor care organizează la finalul lunii examenul de Bacalaureat o serie de recomandări prin care să eficientizeze și să simplifice cât mai mult procesul. În realitate însă, mai mult îl încurcă, a declarat pentru „Adevărul” directoarea Colegiului I.L.Caragiale.
image png
Cea mai mare dezamăgire pentru o tânără de 21 de ani: a fost înșelată de iubit cu cea mai bună prietenă. Totul s-a întâmplat de ziua ei de naștere
O tânără de 21 de ani a fost extrem de dezamăgită de ceea ce s-a întâmplat la petrecerea de ziua ei de naștere. Cea mai bună prietenă și iubitul ei au făcut-o să sufere.
Cele mai bune destinații din lume în 2025 potrivit TripAdvisor Colaj TripAdvisor
Top 10 cele mai bune destinații în 2025. O capitală europeană domină clasamentele în ultimul sfert de secol
TripAdvisor, lider mondial în ghidarea călătoriilor, a lansat prima categorie din cadrul mult așteptatelor Premii Travelers' Choice® 2025: „Cele mai bune destinații din lume” - „Best of the Best Destinations”.
plata cu cardul FOTO SHUTTERSTOCK
Dispar bonurile fiscale pe hârtie la plata cu cardul. Ce probleme majore pot întâmpina clienții
O nouă lege care a modificat Codul Fiscal în decembrie 2024 stabilește că bonurile fiscale nu mai sunt imprimate la plata cu cardul, decât la solicitarea expresă a clienților.
raceala jpg
Din ce motive persistă răceala? Ce putem să facem atunci când suntem răciți, să treacă mai repede
Oricare dintre noi trece prin răceli cel puţin o dată în sezonul rece. Simptomele bolii pot dispărea în mai puţin de 2 zile, însă sunt cazuri în care răceala persistă din cauza acţiunilor noastre sau a lipsei de reacţie. Uite principalele cauze pentru care îmbunătăţirea stării de sănătate întârzie s
deficit bugetar financiar fiscal foto shutterstock
Efectul neașteptat după intrarea României în Schengen. Economist: „Am zâmbit când i-am auzit pe unii că e bine”
România va beneficia de pe urma intrării în Schengen, însă există și unele aspecte care ar putea să fie discutabile. La acestea se referă economistul Radu Georgescu.
SUA versus Iran FOTO SHUTTERSTOCK
Cum ar putea aduce Trump sfârșitul regimului iranian
Teheranul a pierdut Siria și Libanul, e în criză economică și suferă de instabilitate internă, pe lângă faptul că Israelul i-a distrus apărarea antiaeriană. Spectator se așteaptă ca Trump să pună „presiune maximă” pentru a stimula o schimbare de regim din interior.
image png
Locul din Europa unde cerul se unește cu Pământul. Peisajul e de vis, trebuie să ajungi măcar o dată în viață
Meteora este un loc care pare să fie desprins dintr-o poveste cu zei și legende antice, un loc în care cerul se unește cu Pământul într-un dans al stâncilor verticale, ce par să sfideze legile fizicii.
zelenski in romania cu odobescu sursa x jpeg
Europa Centrală se înclină către Moscova. Riscuri pentru aprovizionarea Ucrainei cu arme
Furnizarea de arme și echipamente vitale pentru Ucraina riscă să devină o misiune tot mai dificilă pe măsură ce forțele politice pro-ruse câștigă teren în Europa Centrală.