Non scholae...

Publicat în Dilema Veche nr. 999 din 1 iunie – 7 iunie 2023
Frica lui Putin jpeg

În plină grevă generală a profesorilor din preuniversitar, un fost ministru al Educației răspunde arogant și în doi peri pe FB unei întrebări care, sub o formă sau alta, se pune adesea. (După o zi șterge totuși postarea.) Întrebarea, pe care o pun mai ales elevii mai mari și la care de obicei adulții (profesori și părinți) dau din umeri sau răspund neconvingător, era: „De ce avem nevoie să învățăm, să zicem, calculul diferențial și integral?”. Cu alte cuvinte, ce utilitate au în viață aceste cunoștințe abstracte și destul de dificile, de care, aparent, sînt multe șanse să nu mai am nevoie vreodată? Iar dacă voi avea nevoie de ele, de ce nu le-aș învăța atunci? La urma urmei, chiar și dictonul latin spune „Non scholae, sed vitae”, adică nu învățăm pentru școală, ci pentru viață.

Mărturisesc că, luat pe nepregătite, n-aș ști să dau un răspuns ca lumea nici măcar pentru mine însumi, darămite pentru elevi, care – se știe – vor întotdeauna răspunsuri clare și sigure. (Probabil că și de asta n-am fost niciodată și nu sînt bun nici de ministru, nici de om politic.) Ce aș putea face ar fi numai să măresc confuzia. Așa că mă întreb mai departe, în numele elevilor plictisiți și excedați, acceptînd, ca ipoteză, că tot ceea ce nu se arată util în viață și indispensabil merită a fi tăiat din programă.

Așadar, ar zice elevul, de ce, de pildă, trebuie să citim Creangă sau Slavici, care au scris într-o limbă care, deși studiată la română, mai că trebuie tradusă în limba pe care o vorbim noi? Utilitate zero, se pare. Afară, deci! De ce avem nevoie să învățăm proprietățile metalelor alcaline la chimie, de ce trebuie să reținem funcțiile feudalității medievale la istorie? Nu trebuie. Ce nevoie e să știm pe dinafară voievozii, regii și bătăliile lor? Nu-i nevoie. Aparent, nu vom avea niciodată nevoie de aceste cunoștințe pe care, oricum, le găsim imediat pe Wikipedia. Ca să nu mai vorbim despre faptul că istoria se scrie mereu diferit, după felul regimului. Acum treizeci și ceva de ani, era slăvit comunismul, azi e socotit o crimă. Mai merită să reții ceva? Dar e oare util să reținem țările cu care se învecinează Peru? Deloc. Vom vedea atunci cînd vom merge acolo în vacanțe, dacă vom merge. Iar dacă nu vom merge, la ce bun să ne obosim neuronii? Dar sistematica plantelor la biologie la ce-mi folosește s-o știu, ori încrengăturile nevertebratelor? Nu voi fi biolog. Dar tipurile de viruși? Nu voi fi medic. La nevoie, culeg de pe Google ce-mi trebuie, ba acum și cu ajutorul unui chatbot GPT. Și alte cunoștințe sînt dispensabile. Religie? Nu prea le am cu Dumnezeu. Etică, educație civică? Vedem bine cît de educați civic și etic sînt cei care ne conduc! Ce alte materii merită a fi păstrate? Latina? Limbă moartă. De altfel, ministerul a ieșit aici în întîmpinarea considerentelor de utilitate și a scos-o din trunchiul principal. Logica? E prea abstractă și apoi oricine nu-i tîmpit știe să gîndească și fără ea. Fizica? Are prea multe formule matematice pe care oricum le vom uita. Nu-i preferabil să ne documentăm privind documentare pe YouTube? Oricum, și aici se pare că ministerul acționează. Educația sexuală au scos-o ăștia singuri! Aici e regretabil! Cît despre desen, muzică, sport – astea să rămînă numai pentru cine vrea și are talent.

Dar, la urma urmelor, astăzi nu prea mai e nevoie nici de tabla înmulțirii, căci oricine poate face calcule aritmetice complicate pe mobil. Ce să mai spunem despre ecuații sau trigonometrie! De asemenea, scrisul de mînă nu mai e de folos aproape niciodată. Să-l eliminăm curajos. Și nici măcar scrisul corect ortografic nu e indispensabil, dacă nu ne ghidăm după snobismul unor factori de decizie, care ar justifica menținerea gramaticii în programă. Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.

Încet-încet, deci, să tăiem tot ce-i inutil pentru lumea reală, dacă așa am decis. Luate la bani mărunți, în fața „pomului verde al vieții”, cum spunea poetul, orice cunoștință școlară e cam prea abstractă și fără utilitate imediată. În plus, cea mai mare parte din ea va fi uitată în cîteva luni sau cîțiva ani după terminarea școlii și de obicei nu va mai fi niciodată necesară. Iar ceea ce va fi necesar din ea va fi suplinit de calculatoare, motoare de căutare, IA, specialiști. Concluzia inevitabilă: din aproape în aproape, desființăm toată școala ca inutilă.

Evident, concluzie falsă. Asta o admite, o simte oricine, inclusiv elevii noștri. Dar unde e eroarea, rămîne de aflat. Or, ca să afli, trebuie să mai știi cîte ceva. Iar ca să știi, trebuie să înveți cîte ceva; și ca să înveți cîte ceva, mai trebuie să înveți și altceva. Și apoi altceva. Și iarăși altceva. Și tot așa. Uite că ne-am întors: e totuși nevoie de școală și de diverse materii. De care anume? Ce merită – și ce nu – să rămînă? Chiar e păcat că n-am fost, nu sînt și nu voi fi ministru sau măcar expert în educație, ca să dau un răspuns – oricît de arbitrar și fals, dar cel puțin simplu!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Semnalul de alarmă tras de un economist de top: mai puțini bani europeni, mai mulți pensionari. Ce soluții propune României
Economistul Radu Crăciun avertizează asupra turbulențelor economice care ne așteaptă în următorii ani. El susține că România va traversa inevitabil o perioadă mai delicată, din 2027, când începe un prim val de pensionare a „decrețeilor”, cu urmări asupra pieței muncii, iar PNRR va lua sfârșit
image
Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile”
Avem cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre. Iar pentru asta este vina statului, atrag atenția experții, care spun că tinerii români cresc pentru a deveni victime.
image
Capcana din pachetele de țigări. De ce ajung unii să fumeze 20 de țigări pe zi
Fumatul a devenit un viciu tot mai răspândit, care debutează la vârste din ce în ce mai fragede, susțin specialiștii. Astfel, foarte multe persoane ajung să fumeze chiar și 20 de țigări pe zi.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.