Nevoia de umanioare

Publicat în Dilema Veche nr. 424 din 29 martie - 4 aprilie 2012
Ce ştii să faci? jpeg

La începtul lui 2008, într-un editorial din New York Times, Stanley Fish observa că „raportul Comisiei pentru Studii superioare al Statului New York“ abia dacă menţiona „artele şi ştiinţele umaniste“. Evident, nu era vorba de o simplă „scăpare“, de o neglijenţă întîmplătoare. Era simptomul unei crize de statut, resimţită peste tot în lume, atît în universităţi, cît şi în institutele de studii avansate. O asemenea criză de statut nu se rezumă la o simplă pierdere de prestigiu, la o marginalizare (nedreaptă), la o reformă generală a ierarhiilor cunoaşterii. Ea pune în discuţie însăşi justificarea academică şi mai ales socială a „ştiinţelor umaniste“ şi are un efect direct asupra susţinerii lor financiare.

Cînd a început această riscantă segregaţie? Cînd au început „umanioarele“ să fie tratate „ca o limbă străină“ (Geoffrey Harpham)? Un răspuns plauzibil ar invoca secolul al XIX-lea, cu spectaculosul salt înainte al ştiinţelor naturale. Gangolf Hübinger îi aminteşte, în acest sens, pe fiziologul berlinez Emil du Bois-Reymond care clama, într-o conferinţă din 1877: „Kein griechisches Scriptum mehr!“ şi pe Georg Simmel, care vorbea, încă din 1911, de o „tragedie a culturii“, într-o epocă tot mai puţin interesată de „formarea caracterelor“ în sensul umanismului clasic şi tot mai preocupată de „competenţe“ exterioare, axate pe ideea de carieră. Thomas Mann, în 1929, evoca, la rîndul lui, un „ethos al umanităţii burgheze“ care ar merita să fie „salvat“. Binomul „ştiinţe ale naturii“ – „ştiinţe ale spiritului“ e „dramatizat“ în anii ’50 ai secolului trecut, de cartea celebră a lui C.P. Snow despre „Cele două culturi“. Ce e mai important pentru „omul modern“? Să ştie legea a doua a termodinamicii, sau piesele lui Shakespeare? Acest mod de a pune problema nu favorizează dialogul şi complementaritatea, ci, mai curînd, excomunicarea reciprocă. Inevitabil, au apărut avocaţi ai tuturor nuanţelor: umanioarele erau, încă de la începutul secolului trecut, în situaţia de a fi „apărate“ (vezi lucrarea lui Irving Babbitt din 1908 despre studiul literaturii în colegiile americane). Astăzi, dezbaterea s-a înteţit, implicînd tema supravieţuirii academice a unor discipline care, pînă mai ieri, păreau subînţelese. Există şi argumentele unei „nobile gratuităţi“ (cf. Stanley Fish: „La întrebarea «la ce sînt bune ştiinţele umaniste?» singurul răspuns onest este că nu servesc la nimic (…) Au o valoare intrinsecă“) şi cele ale unei anumite melancolii romantice (cf. Anthony Kronman, care arată în ce măsură „ştiinţele umaniste“ au meritul de a stimula simţul valorilor, cunoaşterea de sine, capacitatea de a înţelege diferenţele culturale, creativitatea, imaginaţia, spiritul de toleranţă etc.). Se admite, de asemenea, că dialogul dintre oamenii de ştiinţă din toate domeniile (inclusiv ştiinţele naturii) nu poate fi decît favorizat de un fond cultural comun, întreţinut de studiile umaniste. Geoffrey Harpham merge pînă la a spune că pînă şi criza prin care trecem toţi la ora actuală ar putea fi mai bine înţeleasă şi mai eficient depăşită, dacă s-ar acorda mai multă atenţie „naturii sociale şi imaginative a valorii“, conglomeratului de încredere, speranţă, iluzie, lăcomie şi teamă care decid, în asemenea momente, comportamentul uman, dincolo de calcule şi statistici. Economiştii nu greşesc prin lipsă de precizie, ci prin abuzul preciziei. A accepta – în trena ştiinţelor umaniste – „caracterul ficţional al realităţii“ e a fi cu un pas mai aproape de cauzele crizei… Mai nou, Martha Nussbaum, în cartea Not for Profit. Why Democracy needs the Humanities – Nu pentru profit. De ce are nevoie democraţia de ştiinţele umane, insistă asupra necesităţii de a muta accentul de pe „formarea profesională“, pe o educaţie de tip socratic, implicînd arta argumentării, gîndirea critică, atenţia la alteritate.

În România, am putea aduce, în favoarea „umanioarelor“, un argument în plus, legat de experienţa istorică a unei ţări care, vreme de aproape 50 de ani, a stat sub presiunea ideologică a unei dictaturi. Ştiinţele umaniste au constituit, în toţi aceşti ani, singura supapă de supravieţuire a cultului pentru valori, pentru demnitatea spiritului, pentru curaj civic. Puterea politică a intuit „pericolul“, subversiunea latentă, a culturii umaniste şi şi-a concentrat asupra ei toate mecanismele cenzurii. Nu fizica, nu chimia, nu matematicile au fost vizate de vigilenţa ideologică, ci tocmai umanioarele. Ar fi trist ca regimurile democratice de astăzi să înţeleagă mai puţin importanţa studiilor umaniste decît o înţelegea un regim dictatorial. Şi ar fi trist să nu se înţeleagă ce se poate pierde prin neglijarea unui district al cunoaşterii al cărui rol în salvgardarea demnităţii umane a fost şi trebuie să rămînă decisiv. Avem toate motivele ca, tocmai într-o fostă ţară comunistă, să punem un accent special pe dezvoltarea ştiinţelor umaniste. Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in duerftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

constructie autostrada FOTO FB Romeo Daniel Lungu jpg
Dragoș, Pîslaru, acuzat de fake news, după ce a afirmat că segmente din A7 și A8 nu mai sunt prinse în PNRR: „Este deconectat de realitate”
Afirmațiile făcute marți,15 iulie, de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, potrivit cărora segmente de autostradă din A7 și A8, nu mai sunt prinse în PNRR, i-au determinat pe mai mulți lideri PSD să reacționeze. Ministrul Fondurilor Europene a fost acuzat de fake news și criticat dur.
automobile 1834279 1280 jpg
Trucul genial care te ajută să cureți banchetele mașinii rapid și eficient. Ai nevoie de 2 ingrediente
Într-o perioadă în care întreținerea mașinii poate deveni costisitoare, tot mai mulți șoferi caută soluții practice și ieftine pentru curățenia interioară. Un truc devenit viral pe rețelele de socializare promite să redea banchetelor auto un aspect curat și îngrijit, folosind doar două ingrediente.
Irina Rimes, foto Instagram jpg
Imagini de colecție cu Irina Rimes la 20 ani. Cum arăta artista pe vremea când nu era atât de cunoscută
În anul 2012, Irina Rimes participa la emisiunea care urma să îi schimbe viața - Fabrica de Staruri, concurs unde a ajuns până în finală și i-a adus popularitatea în Republica Moldova. Artista avea pe atunci 20 de ani, un look diferit față de cel de acum și multe visuri.
Intervenții în Sinaia, în urma fenomenelor meteorologice extreme (© Ministerul Culturii)
Ministerul Culturii: Intervenții în Sinaia, în urma fenomenelor meteorologice extreme
Ministerul Culturii a anunțat că, prin Direcția Județeană pentru Cultură Prahova și Institutul Național al Patrimoniului (INP), continuă monitorizarea și intervențiile în zona Sinaia, în urma fenomenelor meteorologice extreme care au afectat patrimoniul cultural din localitate și împrejurimi.
featured image jpg
Cele mai populare sisteme de pariere la baccarat: Martingale, Flat bet, 1-3-2-6
Cele mai populare sisteme de pariere la baccarat: Martingale, Flat bet, 1-3-2-6.
Tanczos Barna, fb jpg
Tanczos Barna: „Presiunea pe calendarul pe care l-am implementat a venit de la Bruxelles. Am fost foarte aproape să pierdem fonduri europene”
România a fost aproape de o procedură de suspendare a fondurilor europene, a subliniat marți, Tanczos Barna.
mobile 2563782 1280 jpg
„Brainrot”, fenomenul periculos care afectează tot mai multe persoane. Ce se întâmplă cu creierul generației TikTok
Tot mai prezent în discursul public și academic, termenul „brainrot”, tradus liber ca „putrezirea creierului”, a depășit granițele glumelor din mediul online și a devenit un fenomen serios de interes global.
sarcina, foto shutterstock jpg
Dieta recomandată de nutriționist femeilor care își doresc să rămână însărcinate. Lista cu alimente care susțin fertilitatea
Alimentația are un rol esențial în fertilitate, iar femeile care își doresc să rămână însărcinate sunt încurajate să consume alimente bogate în nutrienți care susțin echilibrul hormonal și sănătatea sistemului reproducător. Dacă îți dorești să devii mamă, ține cont de recomandările nutriționistului!
Sorin Bochis FB jpg
Cine era bărbatul mort în accidentul aviatic din Orăștie. Acum șapte ani, avionul pilotat de el s-a ciocnit cu un altul
Bărbatul mort în accidentul aviatic produs marți, 15 iulie, în Orăștie, este Sorin Mihail Bochiș, unul dintre cei mai versați piloți din Timișoara, care, în urmă cu șapte ani ,a mai trecut printr-un accident teribil