Nevoia de umanioare

Publicat în Dilema Veche nr. 1026 din 7 decembrie – 13 decembrie 2023
image png

Criza educației, globală și autohtonă (cu portrete diferite, dar și cu „simetrii” semnificative), mă face să reiau un articol scris acum vreo zece ani, dar valabil, mă tem, încă mulți alți ani de-acum încolo...

La începutul lui 2008, într-un editorial din New York Times, Stanley Fish observa că „raportul Comisiei pentru Studii Superioare al Statului New York“ abia dacă menţiona „artele şi ştiinţele umaniste“. Evident, nu era vorba de o simplă „scăpare“, de o neglijenţă întîmplătoare. Era simptomul unei crize de statut, resimţită peste tot în lume, atît în universităţi, cît şi în institutele de studii avansate. O asemenea criză de statut nu se rezumă la o simplă pierdere de prestigiu, la o marginalizare (nedreaptă), la o reformă generală a ierarhiilor cunoaşterii. Ea pune în discuţie însăşi justificarea academică şi mai ales socială a „ştiinţelor umaniste“ şi are un efect direct asupra susţinerii lor financiare.

Cînd a început această riscantă segregaţie? Cînd au început „umanioarele“ să fie tratate „ca o limbă străină“ (Geoffrey Harpham)? Un răspuns plauzibil ar invoca secolul al XIX-lea, cu spectaculosul salt înainte al ştiinţelor naturale. Gangolf Hübinger îl aminteşte, în acest sens, pe fiziologul berlinez Emil du Bois-Reymond care clama, într-o conferinţă din 1877: „Kein griechisches Scriptum mehr!“ („Gata cu grecismele...), şi pe Georg Simmel, care vorbea, încă din 1911, de o „tragedie a culturii“, într-o epocă tot mai puţin interesată de „formarea caracterelor“ în sensul umanismului clasic şi tot mai preocupată de „competenţe“ exterioare, axate pe ideea de carieră. Thomas Mann, în 1929, evoca, la rîndul lui, un „ethos al umanităţii burgheze“ care ar merita să fie „salvat“. Binomul „ştiinţe ale naturii“ – „ştiinţe ale spiritului“ e „dramatizat“, în anii ’50 ai secolului trecut, de cartea celebră a lui C.P. Snow despre „cele două culturi“. Ce e mai important pentru „omul modern“? Să ştie legea a doua a termodinamicii sau piesele lui Shakespeare? Acest mod de a pune problema nu favorizează dialogul şi complementaritatea, ci, mai curînd, excomunicarea reciprocă. Inevitabil, au apărut avocaţi ai tuturor nuanţelor: umanioarele erau, încă de la începutul secolului trecut, în situaţia de a fi „apărate“ (vezi lucrarea lui Irving Babbitt din 1908 despre studiul literaturii în colegiile americane). Astăzi, dezbaterea s-a înteţit, implicînd tema supravieţuirii academice a unor discipline care, pînă mai ieri, păreau subînţelese. Există şi argumentele unei „nobile gratuităţi“ (cf. Stanley Fish: „La întrebarea «La ce sînt bune ştiinţele umaniste?» singurul răspuns onest este că nu servesc la nimic. (…) Au o valoare intrinsecă“) şi cele ale unei anumite melancolii romantice (cf. Anthony Kronman, care arată în ce măsură „ştiinţele umaniste“ au meritul de a stimula simţul valorilor, cunoaşterea de sine, capacitatea de a înţelege diferenţele culturale, creativitatea, imaginaţia, spiritul de toleranţă etc.). Se admite, de asemenea, că dialogul dintre oamenii de ştiinţă din toate domeniile (inclusiv ştiinţele naturii) nu poate fi decît favorizat de un fond cultural comun, întreţinut de studiile umaniste. Geoffrey Harpham merge pînă la a spune că pînă şi criza prin care trecem toţi la ora actuală ar putea fi mai bine înţeleasă şi mai eficient depăşită dacă s-ar acorda mai multă atenţie „naturii sociale şi imaginative a valorii“, conglomeratului de încredere, speranţă, iluzie, lăcomie şi teamă care decid, în asemenea momente, comportamentul uman, dincolo de calcule şi statistici. Economiştii nu greşesc prin lipsă de precizie, ci prin abuzul preciziei. A accepta – în trena ştiinţelor umaniste – „caracterul ficţional al realităţii“ e a fi cu un pas mai aproape de cauzele crizei… Mai nou, Martha Nussbaum, în cartea Not for Profit. Why Democracy needs the Humanities („Nu pentru profit. De ce are nevoie democraţia de ştiinţele umaniste”), insistă asupra necesităţii de a muta accentul de pe „formarea profesională“ pe o educaţie de tip socratic, implicînd arta argumentării, gîndirea critică, atenţia la alteritate.

În România, am putea aduce, în favoarea „umanioarelor“, un argument în plus, legat de experienţa istorică a unei ţări care, vreme de aproape 50 de ani, a stat sub presiunea ideologică a unei dictaturi. Ştiinţele umaniste au constituit, în toţi aceşti ani, singura supapă de supravieţuire a cultului pentru valori, pentru demnitatea spiritului, pentru curaj civic. Puterea politică a intuit „pericolul“, subversiunea latentă, a culturii umaniste şi şi-a concentrat asupra ei toate mecanismele cenzurii. Nu fizica, nu chimia, nu matematicile au fost vizate de vigilenţa ideologică, ci tocmai umanioarele. Ar fi trist ca regimurile democratice de astăzi să înţeleagă mai puţin importanţa studiilor umaniste decît o înţelegea un regim dictatorial. Şi ar fi trist să nu se înţeleagă ce se poate pierde prin neglijarea unui district al cunoaşterii al cărui rol în salvgardarea demnităţii umane a fost şi trebuie să rămînă decisiv. Avem toate motivele ca, tocmai într-o fostă ţară comunistă, să punem un accent special pe dezvoltarea ştiinţelor umaniste. Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.  

 (apărut în Dilema veche, 4 aprilie 2012)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

cancer   foto pixabay PDPics jpg
Dependențele pe care le ignorăm, dar care cresc riscul de cancer
Deși alcoolul și țigările sunt cele mai cunoscute că pot cauza probleme de sănătate pe termen lung, experții avertizează că și alte tipuri de dependențe pot crește riscul cancerului.
Calendar 29 iunie: 1819   S a născut revoluționarul Nicolae Bălcescu jpeg
29 iunie: Ziua când s-a născut Nicolae Bălcescu, conducător al Revoluției române de la 1848
Pe 29 iunie s-a născut Nicolae Bălcescu, exponentul unei generaţii remarcabile din istoria românilor. Tot pe 29 iunie s-a adoptat prima Constituție a României.
Paul Stănescu FOTO Mediafax
Paul Stănescu neagă plecarea la Curtea de Conturi: rămâne în partid să formeze noua generație din PSD
Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a declarat sâmbătă că nu a cerut și nu a acceptat nicio funcție, respingând speculațiile privind o posibilă plecare la Curtea de Conturi.
relatie toxica shutterstock 2304802157 jpg
3 zodii care vor ieși în această vara dintr-o relație toxică. Gemenii vor descoperi un adevăr crucial
Vara aceasta aduce eliberare pentru trei zodii care au stat prea mult într-o relație care le-a consumat energia. Astrele le oferă curajul de a pune punct și de a-și recăpăta echilibrul emoțional.
Ventilator FOTO Shutterstock jpg
Cum să-ți răcorești casa în doar 3 minute fără aer condiționat: trucul viral care chiar funcționează. Alte metode simple pentru vară
Descoperă trucul viral care îți răcorește casa în doar 3 minute, fără aer condiționat! Metode simple, rapide și eco-friendly pentru zilele toride de vară.
Invazie insecte FOTO Shutterstock
Invazia insectelor de vară. Ce consecinţe are asupra sănătăţii și ecosistemului
Sezonul cald aduce bucuria serilor lungi în aer liber, a vacanţelor şi rochiilor vaporoase, dar şi o realitate pe care mulţi o ignoră până când devine imposibil de trecut cu vederea: vara este şi sezonul invaziilor de insecte.
Horoscop dragoste Foto shutterstock 1919376245 jpg
Horoscopul lunii iulie pentru cele 12 zodii. Nativii care au parte de lucruri surprinzătoare
Luna iulie 2025 aduce influențe astrale puternice pentru toate cele 12 semne zodiacale. Unii nativi vor avea parte de relansări în carieră, alții de revelații în viața personală. Taurii, în mod special, vor primi vești care le pot schimba complet direcția
Refugiaţi afgani la graniţa Afganistanului cu Iranul 16 august FOTO EPA-EFE
Cum a reușit un afgan care a plecat pe jos din ţara lui la vârsta de 12 ani să-și deschidă o afacere în Gura Humorului
Indris avea doar 12 ani când, împins de sărăcia din țara lui, a parcurs aproape 5.000 de kilometri, pentru a se stabili în România.
aglomeratie, Italia, foto Shutterstock jpg
Ce fac italienii pentru combaterea turismului de masă: „În cinci ani, Veneția va fi un Disneyland fără suflet”
Obosiți de turismul de masă care invadează, an de an, orașele Italiei, mai ales în lunile toride de vară, italienii au lansat o campanie menită să readucă liniștea pe străzile lor istorice.