Neîncredere și ignoranță

Publicat în Dilema Veche nr. 906 din 19 – 25 august 2021
Frica lui Putin jpeg

De ce are România atît de mulți oameni care refuză vaccinarea anti-COVID? Fiindcă populația noastră reunește două caracteristici negative: e neinstruită – sau, mai exact, are o educație științifică precară – și, pe de altă parte, are puțină încredere în stat și instituțiile publice, inclusiv în cele medicale. Dacă oamenii ar fi numai neinstruiți, dar cu încredere în instituții, ar putea, într-o proporție mai mare, să se lase în seama acestora, convinși fiind că acestea știu mai bine decît ei și le vor binele. Dar o îndelungată experiență a părut să arate – cu fiecare guvernare aproape – că statul și demnitarii săi mint, sînt corupți în mare parte, utilizează propaganda ca să-și ascundă eșecurile și puțin le pasă de cetățenii simpli. Guvernul actual, din păcate, nu prea face excepție. În acest caz, mulți trag o concluzie rezonabilă, chiar dacă, în acest caz, falsă: nu putem avea încredere în nimic din ceea ce propune și cere statul și, printr-o generalizare neîntemeiată, dar explicabilă, în nici un stat.

În privința educației sau a deficitului ei la noi, a analfabetismului funcțional, dar și în cea a deficiențelor grave în educația științifică s-au spus destule lucruri. Nu știu ce va ieși din programul „România educată”, dar – așa cum văd lucrurile – sînt sceptic. Aș mai adăuga doar un element. Nu e nevoie și nici nu se pune problema ca profanii să înțeleagă în detaliu cum funcționează vaccinurile sau modul de acțiune al virusurilor. Lucrurile sînt complicate și țin de o știință foarte avansată. Este însă nevoie ca omul, indiferent de profesie, să fi păstrat din școală cîteva dintre principiile științelor: ipoteza, raționamentul, experimentul repetabil, testarea. Trebuie să înțeleagă, fie și aproximativ, ce înseamnă un model matematic, ce înseamnă o statistică și cum trebuie ea citită. Trebuie să fi priceput că știința nu e vrăjitorie și nici numai tehnologie, că ea procedează prin ipoteze și testări și că nu pretinde infailibilitate. Și mai trebuie să înțeleagă ceva: că științele formează un corp coerent, că se susțin reciproc și au la bază cîteva principii comune pe care le considerăm universale.

Educația științifică dobîndită în școală nu înseamnă neapărat să știi multe formule, legi și date, ci să ai o idee, oricît de aproximativă, despre modul general în care funcționează cercetarea științifică în domeniile principale. Și aș adăuga că nici domeniile umanist-sociale nu sînt fără contribuție: studiul lor ascute simțul critic și furnizează reperele istoric-culturale adecvate și absolut necesare. Și, în general, într-o țară în care se citește puțin – ca la noi – nu poate exista o simpatie răspîndită pentru vaccin.

Deficiențele educației științifice cuplate cu lipsa de încredere în instituții îi fac pe oameni mai întîi permeabili la fake-uri și la teorii conspiraționiste. Trebuie observat, de altfel, că acestea presupun mai întîi convingerea că autoritățile de pretutindeni își mint sistematic și interesat cetățenii, apoi că la această mare minciună sînt părtași și oamenii de știință. Faptul că uneori oamenii de știință au păreri divergente este interpretat de conspiraționiști în cheie polițistă, în sensul că se ascunde ceva de către cineva în folosul cuiva. Iar lipsa de educație științifică îi face pe oameni să ia de bună această imputare, neînțelegînd că cercetarea, mai ales a unui fenomen nou, nu poate să nu cunoască divergențe și chiar contraziceri și că abia dacă opiniile savante ar fi fost perfect coerente, de la începutul pandemiei și pînă azi, situația ar fi fost suspectă.

Aș mai adăuga că pentru un om, cît de cît mai educat, neîncrederea în autoritățile române ar putea fi contrabalansată prin mai multă încredere în autoritățile europene sau din țări europene, ori din America, unde politicile de vaccinare sînt asemănătoare cu cele de la noi, dar ratele mult mai bune. Probabil că asta s-a și întîmplat în cazul unora, dar alții – poate recrutabili din rîndul celor care consideră Europa locul de unde ne vin toate relele – sînt imuni la influența Vestului.

Neîncrederea funciară în autorități și precaritatea educației sînt cauzele principale ale apetitului scăzut pentru vaccinare al românilor. La ele se adaugă, probabil, și rolul cel puțin ambivalent al BOR, dar și efectul psihologic al „relaxării” aproape complete din vara asta, care a sugerat multora că pandemia s-a încheiat, deși medicii continuau în același timp să avertizeze împotriva „valului patru”.

Antivaccinismul nu e nici știință, nici „ideologie”, nici „religie”, ar însemna să-i facem prea multă onoare dacă l-am trata astfel. Non-vaccinații nu sînt și nu vor fi discriminați, cum se plîng unii, deoarece au oricînd posibilitatea să se vaccineze gratuit, fără ca prin asta să-și afecteze identitatea, demnitatea, religia și convingerile în oricare alt domeniu. Comparația – pe care am auzit-o uneori – a celor care nu vor să se vaccineze cu evreii purtători de stea galbenă din Evul Mediu e stupidă și dezgustătoare. Antivaccinismul e un fel de „superstiție” ieșită din încrucișarea dintre ignoranță și neîncredere, și care contribuie la răspîndirea epidemiei. Poate fi tratat? În imediat, la noi, mă tem că nu-i nimic de făcut, în afara unor forme de constrîngere soft (obligarea cadrelor medicale și a profesorilor să se vaccineze etc.). Există însă un factor natural despre care cred că, în perioada ce va urma, va crește ratele de vaccinare în România: frica de boală și de moarte, cînd „valul patru” se va năpusti cu adevărat peste noi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.