Negocierile

Publicat în Dilema Veche nr. 812 din 12-18 septembrie 2019
Frica lui Putin jpeg

„Pe cine puneți la Educație? Dar la Finanțe? Dar la Interne? Cîte posturi de ministru v-a cerut partidul cutare? Cîte ați dat?“ Așa-i întreabă stăruitor jurnaliștii pe politicieni cînd se coace de o nouă alianță de guvernare, cînd se pregătește o moțiune de cenzură ori după alegeri. Iar politicienii, luîndu-și un aer evlavios, nu întîrzie să declare: „Nuuuu, noi nu negociem oameni și funcții! Noi avem în acest moment numai discuții complexe asupra programului de guvernare!“.

Ba bine că nu! Bineînțeles – și o știe oricine – că politicienii negociază mai presus de orice tocmai posturi și oameni, adică se negociază pe ei înșiși; mai mult, că acest tip de negociere trece înaintea așa-numitelor „principii“, dacă nu le substituie cu totul. Și, în fond, nu-i chiar anormal: politica, la urma urmelor, este despre putere, adică despre oamenii care o au, înainte de a fi despre „principii“, care oricum de obicei se lipesc de cei care ajung în situația de a le pune în practică.

Dar noi ținem cu dinții să ne dăm „principiali“, reușind însă să nu fim decît ipocriți. Sigur că partidele negociază posturi și oameni și că principiul „do ut des“ e aproape unicul care contează. Dar cuvîntul „a negocia“ sună rău la noi, sordid, sugerînd venalitate, meschinărie, corupție. Nu vrem să recunoaștem că funcțiile, locurile și pozițiile se cumpără și se vînd ca oricare alte mărfuri – uneori pe privilegii, alteori pe alte poziții la schimb, de multe ori pe bani. Ai noștri politicieni însă vor să pară mai presus de tîrguieli, incoruptibili la tocmeală, dedicați nu vulgarei chivernisiri personale și de familie, ci binelui comun, chiar și atunci cînd – o știe oricine – lucrurile nu stau cîtuși de puțin așa. Rezultatul este că, în loc să negocieze la vedere – așa cum se întîmplă în unele țări precum Olanda sau Belgia –, ei se tocmesc pe ascuns, uneori în separeul a te miri ce speluncă de lux. Nu îndeajuns însă de ascuns pentru ca presa să nu adulmece „delictul“ și atunci cad întrebările insinuante: „Ce ați negociat cu cutare la restaurant?“. „Noi, negociat? Nu, noi am luat masa împreună.“ „Dar ce ați pus la cale?“ „Am avut doar un dialog!“ „Bine, dar ce funcții i-ați promis?“ „Nu, nu negociem funcții.“ „Atunci de ce v-ați întîlnit?“ „Nu v-am spus? Ca să avem un dialog cuprinzător. Politica înseamnă mai ales dialog. Nu știați asta, domnișoară?“

Ce-ar fi atunci dacă vreunul sau un altul dintre politicieni ar admite deschis într-o bună zi, spunînd cam așa ceva:

– Desigur că am negociat, ba chiar ne am tocmit îndelung și la greu. Pe ce? Evident, exact pe posturi, pe oameni, funcții, cîte, cui, că doar nu pe interpretarea Eticii lui Spinoza! Asta-i politica dintotdeauna, nu vă fie cu supărare. Să știți că a fost dur. Pretențiile sînt multe, datoriile din campanie sînt mari, clientela flămîndă, posturile mănoase totuși puține față de numărul candidaților. De asta a și luat atîta timp tocmeala – mă rog „dialogul cuprinzător“. Totuși, am terminat cu bine și ne puteți felicita. Ce facem cu programul de guvernare? N-am insistat, fiindcă tot nu-l putem îndeplini. Sincer, a fost făcut cam la plesneală, ca să cîștigăm alegerile… Dar, cum se spune în popor, omul sfințește locul. Deci și noi am negociat cum să sfințim cu cetățeni fideli fiecăruia dintre noi toate ministerele, agențiile, deconcentratele și așa mai departe – de la director la liftieră. N-am uitat să ne căpătuim familiile, că nu-i familia baza societății? Dacă ne-am gîndit și la interesul public? Sigur că da, ne-am gîndit. Și? Și nimic: a rămas un gînd…

Pesemne că sinceritatea asta s ar lăsa cu scandal. Toți ar vocifera, întrecîndu-se în indignări ipocrite, începînd cu jurnaliștii, mari ipocriți și ei, cu adversarii politicianului în cauză, pînă la publicul în marea lui majoritate, fals indignat și el din cauza atracției necuviincioase pe care i-a stîrnit-o declarația în cauză. Omul nostru sincer ar fi denunțat drept un extremist periculos, drept un „taliban“ și cariera lui ar fi lichidată. Așa ceva nu se cade. Să spui că „regele e gol“ merge numai la un copil sau la un nebun de curte. Dar funcția de nebun de curte nemaifiind nicăieri pe ștatul de plată al curților, nebunii au intrat în afaceri private sau au devenit analiști politici. Iar copiii, sărmanii, sînt ocupați cu altele: tocmai au început școala unde, nu în ultimul rînd, sînt învățați de zor că, firește, nu-i frumos să minți, dar că-i bine s-o faci.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.