Naţional şi supranaţional: o dilemă europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Ce ştii să faci? jpeg

Joia trecută, Süddeutsche Zeitung a publicat textul unei conferinţe susţinute de curînd, la Potsdam, de scriitorul austriac Robert Menasse (laureat al mai multor prestigioase premii literare). Titlul conferinţei este „Europa: numărătoarea inversă“. Argumentul conferenţiarului este, în rezumat, următorul: un organism politic, născut, acum 60 de ani, pentru a consolida pacea şi bunăstarea unei comunităţi istovite de două războaie mondiale, riscă să sucombe din cauza unei recrudescenţe a naţionalismului, ambalat într-o ipocrită ornamentică pro-europeană. În discuţie este „modelul democraţiei naţionale“ (un concept de secol XIX), care nu se mai potriveşte cu orizonturile „supranaţionale“ ale lumii de azi. Obsesia sau inerţiile naţionalismului blochează construcţia europeană şi pun, astfel, în pericol generoasa utopie pe care au avut-o în minte cîţiva „părinţi fondatori“ ca Jean Monnet sau Robert Schuman. În ce fel?

1) Totul a început (1952) cu un proiect economic („Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului“, urmată, în 1958, de „Comunitatea Economică Europeană“). Nu se poate contesta eficienţa acestui proiect, dar el a lăsat în umbră componenta delicată, mai greu de omogenizat, a particularităţilor culturale. Într-un spirit care are, vrînd-nevrînd, un subton marxizant, tot ce ţine de artă, idei, tradiţii locale, limbă, patos identitar a fost tratat ca „supra-structură“, ca element secundar, ca anexă cochetă a unei retorici de protocol, ale cărei priorităţi sînt, totuşi, altele. Neatent la dimensiunea emoţională a ideii europene, la forţa de coagulare pe care o poate avea, în mod paradoxal, diversitatea umană, proiectul „întemeietorilor“ a fost deturnat spre un soi de perfecţiune rece, abstractă, fără suficientă putere de seducţie: o „tehnică“, o soluţie „administrativă“ şi, în cele din urmă, o birocraţie. În aceste condiţii, „naţionalul“ a rămas singurul refugiu al valorilor trăite, protectoare, dătătoare de unicitate.

2) Dar chiar şi în plan economic, lucrurile n-au mers, consecvent, pînă la capăt. Comisia Europeană a introdus uniunea monetară, dar – observă Robert Menasse – n-a dublat-o de o politică economică, financiară şi fiscală comună, ceea ce explică, în bună măsură, eşecurile acute din unele ţări membre. În eforturile ei de coerenţă, Comisia Europeană s-a văzut cenzurată de Consiliul European, alcătuit din cei 27 de şefi de stat şi de guvern ai Uniunii. Comisia e, prin definiţie, un guvern supranaţional, în vreme ce Consiliul e o sumă de „interese naţionale“. Iar între cele două se menţine o abia camuflată, inhibitorie, tensiune.

3) Accentul nou, originaliatea punctului de vedere al scriitorului austriac rezultă însă dintr-o altă, subtilă, constatare. La ora actuală, naţionalismul nu mai este întreţinut de populismul previzibil al extremiştilor de dreapta, ci, surprinzător, de politicienii de „centru“, care s-au învăţat să joace simultan (şi schizofrenic) pe două fronturi: cînd se duc la Bruxelles se înghesuie să-şi exprime solidaritatea continentală, fac tapaj de regulile comunitare, se înscriu, disciplinaţi şi surîzători, în „trend“-ul dictat de instituţiile europene, pentru ca, de îndată ce se întorc acasă, să explice „poporului“ cum s-au luptat ei pentru „interesul naţional“, cum au reuşit să evite „capcanele“ dezavantajoase în care au căzut alţii, pe scurt, cum au păcălit funcţionărimea bruxelleză, de dragul beneficiilor de trib şi al „demnităţii“ locale. „Nu sîntem colonia nimănui!“, „Nu ne lăsăm călcaţi în picioare!“ „Să-şi vază de trebile ei Europa!“ Cînd trebuie adoptată o legislaţie impopulară, se stabileşte prompt că e vorba de un imperativ european, care a trebuit acceptat din raţiuni strategice. Europa e bună ca scuză, ca ţap ispăşitor, ca „ingerinţă“ fatală. Nu e nici măcar vorba de convingeri. Politicianul „naţional“ ştie, pur şi simplu, că a juca, cu glas tremurat şi grimase băţoase, cartea anti-europeană e un fel garantat de a-şi spori şansele electorale. Discursul patriotic e musai să adopte gesticulaţia izolării voiniceşti. La Bruxelles, el se transformă, fără efort – şi fără ruşine – în drăgălaşe sesiuni de poze şi pupături cosmopolite...

Nu am soluţii de ieşire din dilema anunţată în titlu. Fără Europa nu se poate. Dar nici moartea entropică a naţiunilor nu e posibilă sau dezirabilă. A găsi continuitatea, gracilă, dintre cele două direcţii ar trebui să devină un proiect de reflexie prioritar. Şi asta în timp ce, uneori, în Europa pare să fi început numărătoarea inversă.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

2 cum sa alegi un pepene verde jpg jpeg
Cum îți dai seama dacă pepenele verde este bine copt. 4 lucruri la care trebuie să fii atent pentru a-l alege cum trebuie
Vara este sezonul pepenelui verde, iar nimic nu se compară cu gustul dulce și răcoritor al unui fruct bine copt. Totuși, alegerea unui pepene perfect din grămada de pe tarabă sau din supermarket poate fi o adevărată provocare.
cancer plamani webp
Simptomele ignorate ale cancerului de plămâni, boala de care suferă Ion Iliescu. „Nu are receptori de durere”
Cancerul pumonar, afecțiunea de care suferă fostul președinte al României, Ion Iliescu, este cancerul care determină pe glob cele mai multe decese. Atunci când apar simptome care ne trimit la medic este deja tardiv, iar asta pentru că plămânul nu doare. Sunt însă investigații pe care le putem face.
Mulțime de oameni în Muzeul Luvru din Paris Foto YouTube City beautiful
Grevă spontană la Muzeul Luvru. „Cred că până și Mona Lisa are nevoie de o zi liberă”
O grevă spontană a paralizat luni activitatea Muzeului Luvru, cel mai vizitat muzeu din lume, mii de turişti aşteptând în zadar în faţa uşilor care au rămas închise.
banner Daniel Alexandrescu trupa K1 jpg
Vă mai amintiți de K1? Ce au pățit când au lansat „Fată verde”: „Blasfemie!”. Cât câștigă din drepturile de autor: „O peticeală”
Vă mai amintiți de soliștii de la K1? Dezvăluirile lui Daniel Alexandrescu: „Au aruncat cu pietre în noi”. Cât câștigă din drepturile de autor: „O peticeală”
Terasaă la mare pe litoral  Foto Freepik com jpg
Plajă pe abonament. Cât plătește un turist pe litoralul românesc pentru un șezlong rezervat pentru mai multe zile
Turiștii care își fac vacanța pe litoralul românesc pot profita în această vară de oferte la abonamentele pentru șezlonguri, valabile pentru câteva zile sau chiar pentru întreg sezonul estival.
drone maritime, foto wikipedia jpg
Danemarca îşi întăreşte supravegherea în Marea Nordului şi în Marea Baltică cu două drone maritime autonome
Danemarca a testat luni două drone maritime autonome în Marea Baltică și în Marea Nordului, întârindu-şi supravegherea în zonă, după incidentele legate de distrugerea unor cabluri subacvatice de telecomunicaţii.
Banner Dan Negru
Un politician cu patru clase și 500.000 de cai sacrificați. Ce i s-a întâmplat familiei lui Dan Negru acum 74 de ani: „Sute de mii de români au avut de suferit din cauza lui”
Aflat în cartierul Drumul Taberei, într-un loc bine cunoscut de bucureșteni sub numele de Piața Moghioroș, Dan Negru a publicat recent un videoclip pe pagina sa de Instagram, în care aduce în discuție nu doar denumirea zonei, ci și trecutul încărcat de semnificații care o însoțește. Prezentatorul TV
anca todoni facebook6 jpg
„Anghel Saligny - 100 de ani de la moarte” - Simpozion comemorativ la Academia Română
„Anghel Saligny - 100 de ani de la moarte” - Simpozion comemorativ la Academia Română
Academia Română găzduiește marți, 17 iunie 2025, la ora 10, simpozionul omagial „Anghel Saligny - 100 de ani de la moarte”.