Na┼úional ┼či suprana┼úional: o dilem─â european─â

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Ce ┼čtii s─â faci? jpeg

Joia trecut─â, S├╝ddeutsche Zeitung a publicat textul unei conferin┼úe sus┼úinute de cur├«nd, la Potsdam, de scriitorul austriac Robert Menasse (laureat al mai multor prestigioase premii literare). Titlul conferin┼úei este ÔÇ×Europa: num─âr─âtoarea invers─âÔÇť. Argumentul conferen┼úiarului este, ├«n rezumat, urm─âtorul: un organism politic, n─âscut, acum 60 de ani, pentru a consolida pacea ┼či bun─âstarea unei comunit─â┼úi istovite de dou─â r─âzboaie mondiale, risc─â s─â sucombe din cauza unei recrudescen┼úe a na┼úionalismului, ambalat ├«ntr-o ipocrit─â ornamentic─â pro-european─â. ├Än discu┼úie este ÔÇ×modelul democra┼úiei na┼úionaleÔÇť (un concept de secol XIX), care nu se mai potrive┼čte cu orizonturile ÔÇ×suprana┼úionaleÔÇť ale lumii de azi. Obsesia sau iner┼úiile na┼úionalismului blocheaz─â construc┼úia european─â ┼či pun, astfel, ├«n pericol generoasa utopie pe care au avut-o ├«n minte c├«┼úiva ÔÇ×p─ârin┼úi fondatoriÔÇť ca Jean Monnet sau Robert Schuman. ├Än ce fel?

1) Totul a ├«nceput (1952) cu un proiect economic (ÔÇ×Comunitatea European─â a C─ârbunelui ┼či O┼úeluluiÔÇť, urmat─â, ├«n 1958, de ÔÇ×Comunitatea Economic─â European─âÔÇť). Nu se poate contesta eficien┼úa acestui proiect, dar el a l─âsat ├«n umbr─â componenta delicat─â, mai greu de omogenizat, a particularit─â┼úilor culturale. ├Äntr-un spirit care are, vr├«nd-nevr├«nd, un subton marxizant, tot ce ┼úine de art─â, idei, tradi┼úii locale, limb─â, patos identitar a fost tratat ca ÔÇ×supra-structur─âÔÇť, ca element secundar, ca anex─â cochet─â a unei retorici de protocol, ale c─ârei priorit─â┼úi s├«nt, totu┼či, altele. Neatent la dimensiunea emo┼úional─â a ideii europene, la for┼úa de coagulare pe care o poate avea, ├«n mod paradoxal, diversitatea uman─â, proiectul ÔÇ×├«ntemeietorilorÔÇť a fost deturnat spre un soi de perfec┼úiune rece, abstract─â, f─âr─â suficient─â putere de seduc┼úie: o ÔÇ×tehnic─âÔÇť, o solu┼úie ÔÇ×administrativ─âÔÇť ┼či, ├«n cele din urm─â, o birocra┼úie. ├Än aceste condi┼úii, ÔÇ×na┼úionalulÔÇť a r─âmas singurul refugiu al valorilor tr─âite, protectoare, d─ât─âtoare de unicitate.

2) Dar chiar ┼či ├«n plan economic, lucrurile n-au mers, consecvent, p├«n─â la cap─ât. Comisia European─â a introdus uniunea monetar─â, dar ÔÇô observ─â Robert Menasse ÔÇô n-a dublat-o de o politic─â economic─â, financiar─â ┼či fiscal─â comun─â, ceea ce explic─â, ├«n bun─â m─âsur─â, e┼čecurile acute din unele ┼ú─âri membre. ├Än eforturile ei de coeren┼ú─â, Comisia European─â s-a v─âzut cenzurat─â de Consiliul European, alc─âtuit din cei 27 de ┼čefi de stat ┼či de guvern ai Uniunii. Comisia e, prin defini┼úie, un guvern suprana┼úional, ├«n vreme ce Consiliul e o sum─â de ÔÇ×interese na┼úionaleÔÇť. Iar ├«ntre cele dou─â se men┼úine o abia camuflat─â, inhibitorie, tensiune.

3) Accentul nou, originaliatea punctului de vedere al scriitorului austriac rezult─â ├«ns─â dintr-o alt─â, subtil─â, constatare. La ora actual─â, na┼úionalismul nu mai este ├«ntre┼úinut de populismul previzibil al extremi┼čtilor de dreapta, ci, surprinz─âtor, de politicienii de ÔÇ×centruÔÇť, care s-au ├«nv─â┼úat s─â joace simultan (┼či schizofrenic) pe dou─â fronturi: c├«nd se duc la Bruxelles se ├«nghesuie s─â-┼či exprime solidaritatea continental─â, fac tapaj de regulile comunitare, se ├«nscriu, disciplina┼úi ┼či sur├«z─âtori, ├«n ÔÇ×trendÔÇť-ul dictat de institu┼úiile europene, pentru ca, de ├«ndat─â ce se ├«ntorc acas─â, s─â explice ÔÇ×poporuluiÔÇť cum s-au luptat ei pentru ÔÇ×interesul na┼úionalÔÇť, cum au reu┼čit s─â evite ÔÇ×capcaneleÔÇť dezavantajoase ├«n care au c─âzut al┼úii, pe scurt, cum au p─âc─âlit func┼úion─ârimea bruxellez─â, de dragul beneficiilor de trib ┼či al ÔÇ×demnit─â┼úiiÔÇť locale. ÔÇ×Nu s├«ntem colonia nim─ânui!ÔÇť, ÔÇ×Nu ne l─âs─âm c─âlca┼úi ├«n picioare!ÔÇť ÔÇ×S─â-┼či vaz─â de trebile ei Europa!ÔÇť C├«nd trebuie adoptat─â o legisla┼úie impopular─â, se stabile┼čte prompt c─â e vorba de un imperativ european, care a trebuit acceptat din ra┼úiuni strategice. Europa e bun─â ca scuz─â, ca ┼úap isp─â┼čitor, ca ÔÇ×ingerin┼ú─âÔÇť fatal─â. Nu e nici m─âcar vorba de convingeri. Politicianul ÔÇ×na┼úionalÔÇť ┼čtie, pur ┼či simplu, c─â a juca, cu glas tremurat ┼či grimase b─â┼úoase, cartea anti-european─â e un fel garantat de a-┼či spori ┼čansele electorale. Discursul patriotic e musai s─â adopte gesticula┼úia izol─ârii voinice┼čti. La Bruxelles, el se transform─â, f─âr─â efort ÔÇô ┼či f─âr─â ru┼čine ÔÇô ├«n dr─âg─âla┼če sesiuni de poze ┼či pup─âturi cosmopolite...

Nu am solu┼úii de ie┼čire din dilema anun┼úat─â ├«n titlu. F─âr─â Europa nu se poate. Dar nici moartea entropic─â a na┼úiunilor nu e posibil─â sau dezirabil─â. A g─âsi continuitatea, gracil─â, dintre cele dou─â direc┼úii ar trebui s─â devin─â un proiect de reflexie prioritar. ┼×i asta ├«n timp ce, uneori, ├«n Europa pare s─â fi ├«nceput num─âr─âtoarea invers─â.  

FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.