ÔÇ×N-am ╚Ötiut s─â comunicÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Frica lui Putin jpeg

De foarte multe ori auzim din partea politicienilor no╚Ötri scuza urm─âtoare (atunci c├«nd simt c─â e neap─ârat momentul s─â recunoasc─â unele gre╚Öeli, dar nu decisive): ÔÇ×N-am comunicat bineÔÇŁ. Sub├«n╚Ťeles: ÔÇ×Am f─âcut o mul╚Ťime de lucruri bune ╚Öi necesare, dar n-am ╚Ötiut s─â vi le comunic bine, astfel ├«nc├«t voi, din p─âcate, nu v─â da╚Ťi seama de progresul pe care-l tr─âi╚Ťi, de ├«mbun─ât─â╚Ťirile pe care via╚Ťa voastr─â le cunoa╚Öte ├«n fiecare zi tot mai mult; am ├«ndeplinit cu asupra de m─âsur─â tot ce am promis, at├«ta doar c─â, vai, n-am reu╚Öit s─â v─â explic c├«t de ferici╚Ťi ╚Öi ├«ndestula╚Ťi s├«nte╚Ťi ├«n realitate, fapt de care voi nu v─â da╚Ťi seamaÔÇŁ. Altfel spus: s├«nte╚Ťi cu un pas mai aproape de Paradis, dar, fiindc─â nu v-am comunicat-o suficient, v─â crede╚Ťi tot ├«n╚Ťepeni╚Ťi ├«n trafic la poarta Infernului. Reaua comunicare trece drept un p─âcat venial ├«n raport cu incompeten╚Ťa, neglijen╚Ťa, inactivitatea, corup╚Ťia ╚Öi a╚Öa mai departe.

Dar este oare chiar un defect minor s─â nu ╚Ötii sau s─â nu po╚Ťi s─â comunici ├«n epoca noastr─â, care a luat at├«t de ├«n serios comunicarea eficient─â prin toate mijloacele? E asta o scuz─â acceptabil─â? Cine l-a oprit pe politicianul respectiv s─â recurg─â la speciali╚Öti ├«n comunicare, s─â apeleze la purt─âtori de cuv├«nt competen╚Ťi, la conferin╚Ťe de pres─â cu adev─ârat informative, ├«n general s─â ├«nve╚Ťe s─â comunice eficient ╚Öi profesionist, chiar dac─â ├«n mod nativ nu e foarte dotat? Dac─â n-a f─âcut-o mi se pare o dovad─â de dezinteres fa╚Ť─â de comunicare ├«n general ╚Öi mai ales fa╚Ť─â de precizia ╚Öi claritatea ei. De fapt, vedem adesea c─â politicienii r─âspund aiurea la ├«ntreb─âri ÔÇô atunci c├«nd r─âspund totu╚Öi ÔÇô, c─â abuzeaz─â de limba de lemn institu╚Ťional─â, c─â prefer─â confuzia ╚Öi neclaritatea. Limbajul ÔÇô se ╚Ötie bine ÔÇô poate fi utilizat nu numai pentru a comunica ceva, ci ╚Öi pentru a ascunde foarte multe; or, comunicarea politic─â pare a fi perfec╚Ťionat mult aceast─â voca╚Ťie secund─â a limbajului. A╚Öa ├«nc├«t de ce politicienii ne-ar cere s─â-i iert─âm c─â n-ar fi comunicat suficient de bine, c├«nd, ├«n realitate, adesea ei n-au dorit-o ╚Öi, de fapt, se poate ar─âta c─â au alterat deliberat comunicarea, folosindu-se de destule tertipuri pentru a evita s─â dea r─âspunsuri sau explica╚Ťii clare ╚Öi la obiect?

├Än general, poza unui politician harnic, competent, eficient, onest, dar care, vai, nu e apreciat de marele public, numai fiindc─â, pas─âmite, nu are aptitudini majore de comunicator, mi se pare pu╚Ťin credibil─â. De obicei, cei care cu adev─ârat au ce s─â comunice pozitiv reu╚Öesc ╚Öi g─âsesc modalit─â╚Ťile de a-╚Öi transmite mesajul. Atunci c├«nd avem un con╚Ťinut real, prezent├«nd interes mai larg, c├«nd avem at├«t voin╚Ťa de a-l ├«mp─ârt─â╚Öi celorlal╚Ťi, c├«t ╚Öi ├«ncredere ├«n propriile convingeri ╚Öi valori ÔÇô fie c─â ne referim la comunicarea politic─â sau nu ÔÇô, devenim spontan destul de elocven╚Ťi, chiar dac─â n-am luat lec╚Ťii de retoric─â; claritatea ╚Öi ordinea g├«ndirii se vor reg─âsi inevitabil ╚Öi ├«n expresia verbal─â a acestei g├«ndiri. Dimpotriv─â, oamenii care se exprim─â defectuos, confuz, redundant fie g├«ndesc astfel, ╚Öi atunci asta dovede╚Öte c─â s├«nt incompeten╚Ťi ╚Öi deci nepotrivi╚Ťi pentru responsabilitatea public─â pe care o de╚Ťin, fie nu doresc, din diferite motive de nem─ârturisit, s─â comunice ceea ce s-ar cuveni s─â o fac─â, ascunz├«ndu-╚Öi inten╚Ťiile sau omi╚Ť├«nd fapte ╚Öi atunci, din nou, ei nu-╚Öi merit─â responsabilitatea public─â, fiindc─â vor s─â se ascund─â de ochiul scrut─âtor al publicului ╚Öi al presei.

Rezult─â c─â, ├«n ambele situa╚Ťii, o rea comunicare e ceva foarte serios ╚Öi deloc un p─âcat venial al politicianului; ea disimuleaz─â, de fapt, ori incompeten╚Ť─â, ori rea-voin╚Ť─â (ori ambele) ╚Öi o demisie ar trebui s─â urmeze unei atari recunoa╚Öteri.

├Än general, nu e╚Öti ├«ndrept─â╚Ťit ÔÇô  fie politician sau nu ÔÇô s─â ceri restului lumii s─â treac─â u╚Öor cu vederea c├«nd declari: ÔÇ×Am fost ╚Öi s├«nt foarte bun, at├«ta numai c─â, pardon, n-am reu╚Öit s─â v-o comunicÔÇŁ. N-ai voie s─â spui asta, afar─â dac─â nu e╚Öti Dumnezeu, care, ├«n fel ╚Öi chip, ne-o tot spune de la facerea lumii. Lui, da, I-o trecem cu vederea...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.