Moarte și rating

Publicat în Dilema Veche nr. 382 din 9 - 15 iunie 2011
Note, stări, zile jpeg

Un sunet nou, din punctul meu de vedere, se face auzit în multicolorul concert mediatic al patriei: sunetul morţii. Că moartea este, publicistic vorbind, un subiect „rentabil“ o ştie toată lumea. Iar supralicitarea funebrului e pe piaţă de mult, cu sprijinul tabloidelor, dar şi al ziarelor cu pretenţii. Familiile celor decedaţi contribuie şi ele, cu o ameţitoare lipsă de pietate şi de bun-gust, la întreţinerea bîrfei şi a scandalului, aşa încît cititorii află vrute şi nevrute despre victime, luni întregi după dispariţia lor. Dar nu aici e noutatea de care pomeneam. Noutatea constă în reinserţia temei morţii în spaţiul politicului.  

Am trăit întotdeauna cu iluzia că istoria politică românească nu ilustrează vreo înclinaţie specială spre asasinat. Marea excepţie a fost episodul legionar, ceea ce m-a făcut să spun că legionarismul a fost, în mod paradoxal, un naţionalism neromânesc. Uciderea adversarului şi, eventual, sinuciderea rituală mi se par mai curînd excrescenţe musulmane ale ortodoxiei, decît expresia unei filozofii româneşti a acţiunii publice. „Mioritic“ prin tradiţie, românul se vede pe sine nu atît ca agresor, cît ca victimă. Decît să omoare, preferă să se lase omorît, sau să cadă la învoială. Un anumit relativism, o anumită experienţă istorică şi o anumită imagine de sine („blînd“, „iertător“, „ospitalier“) au măcar meritul de a ţine în frîu eventuale instincte criminale, precum şi inerţia sîngeroasă a spiritului de răzbunare. 

Or, iată că pe 28 mai cîteva ziare s-au grăbit să titreze gros o ştire despre moartea preşedintelui ţării, desfigurat în urma unui accident de circulaţie. Cititorul afla, apoi, că e o ştire falsă, postată fraudulos de pe o adresă a Antenei 3, cu intenţia de a virusa computerele care ar fi căzut în capcană. Ziarele s-au complăcut însă, voluptuos, în difuzarea ştirii false, dînd ocazia unor forumişti crînceni să-şi exhibe toate toxinele: „Ce veste bună!“, „Sper să fie o profeţie adevărată!“ etc. Micile vedete ale talk-show-urilor autohtone au avut ce mesteca ore întregi în emisiunile lor: ştirea ar fi fost anume postată de pe o adresă a Antenei 3, pentru a se putea iniţia închiderea postului. Aşadar, totul a fost pus la cale de Băsescu. Sau de Guvern, ca să distragă atenţia de la adevăratele probleme ale ţării. Oricum, asocierea numelui preşedintelui cu o perspectivă funerară a fost valorificată din plin, cu o jenantă lipsă de stil, de bun-simţ, de măsură. Numai că, indiferent ce obiecţii, ce exasperări, ce antipatii ar stîrni un politician, a pune în joc asemenea „proceduri“ războinice e, omeneşte, incalificabil. O gazetă de subterană a publicat, de curînd, o poemă obidită scrisă, ni se spune, de un ofiţer. E un îndemn versificat la răzmeriţă şi linşaj. Se intitulează „Nu-i iertaţi!“ (e vorba de guvernanţi) şi conţine îndemnuri virile de genul: „Stîrpiţi-i fără milă!“, sau „Răsplătiţi borfaşii cu dreptul de a murii“ (sic!)! Un amestec ţeapăn de kitsch, ură şi agramatism, reprodus in extenso (cu precizarea la o adică deculpabilizantă) că e vorba de un „viral“. Dar important e „mesajul“: nu mai avem decît o singură soluţie: să punem mîna pe topor! 

Foarte prizată e şi ipoteza lansată, în alt plan, de tot soiul de conspiraţionişti nevrotici în legătură cu moartea lui Eminescu. Ce n-au ştiut Dumitru Caracostea, G. Călinescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, D. Murăraşu, Edgar Papu, Constantin Noica, Perpessicius, Vianu sau Ion Negoiţescu, ştiu Gheorghe Funar, George Roncea, Dan Diaconescu, Nicolae Georgescu şi N.D. Petniceanu din Mehadia: Eminescu a fost asasinat de serviciile secrete austro-ungare (alţii spun că de Ohrana ţaristă, de evrei sau de extratereştri). Prea era patriot! Grav e însă că asasinatul a fost facilitat de alţi cîţiva români cu care, altfel, ne mîndrim: Titu Maiorescu, P.P. Carp, Ioan Slavici, toţi agenţi ai străinătăţii. Aşa slujim noi ţara! Consolidăm prestigiul unui român şi demolăm, pentru asta,  prestigiile altor trei. Dar consolidăm astfel, cu adevărat, prestigiul lui Eminescu? Are anvergura lui nevoie de asemenea provinciale scenarii poliţiste?  

Într-un asemenea context, nu mă mai mir că, pînă şi la nivelul modest al prezenţei mele publice, ideea sancţiunii fatale funcţionează. Că pe forum-ul cîte unui articol al meu apar postări care mă somează să mor, sau care cer spînzurarea mea promptă, evacuarea de pe curata noastră planetă a întregii mele familii, ori organizarea unei pedepse ca aceea sub care a sucombat Nicolae Iorga (ce onoare!). Rar lucru, la români, atîta radicalitate! Nu pot decît să mulţumesc celor care administrează forum-ul de la Adevărul, pentru modul cum slujesc libertatea presei.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.