Mirări cotidiene

Publicat în Dilema Veche nr. 730 din 15-21 februarie 2018
Cum trebuie să fie un ministru? jpeg

De fapt, nici mirarea nu mai e ce-a fost! Pînă la urmă obosești să te tot miri, de vreme ce, la fiecare pas, ești asaltat de fapte și vorbe brambura. Mirarea a devenit, cu alte cuvinte, experiența curentă a fiecărei zile, „normalitatea“ ei. Nu-ți vine să crezi cînd auzi cum vorbește cîte un ministru limba maternă, cum gîndește cîte un parlamentar, cum se poartă unii șefi de partid, cum arată, în genere, viața publică din România. Te miri. Te întrebi cum e cu putință să se fi ajuns la acest nivel. Bun. Și ce dacă te miri? Puțin le pasă celor care te stupefiază că ești mereu stupefiat. Își văd liniștiți de treabă. Și te pomenești că, din cînd în cînd, se miră nițeluș chiar și ei de mirarea noastră. Din punctul lor de vedere, totul e în regulă. Trăim, vorba lui Leibniz, în „cea mai bună dintre lumile posibile“, în cea mai mîndră țară, cu cei mai înțelepți și eficienți guvernanți.

Cu puținele resurse de mirare care mi-au mai rămas, reușesc încă să fac un rapid inventar al perplexităților de ultimă oră. Iată cîteva:

● Se zvonește prin tîrg că Primăria pune la cale mari resistematizări urbane. Că, de pildă, e iminentă „(supra)lărgirea“ unei tradiționale artere bucureștene: Calea Călărașilor. Ce poate însemna „lărgire“? Inevitabil, demolarea imobilelor care flanchează strada de o parte și de alta. Asta echivalează cu desfigurarea unui cartier „clasic“ al orașului, născut după încheierea Războiului de Independență și conținînd încă, potrivit Listei Monumentelor Istorice, cca 50 de clădiri de patrimoniu. Știm: e nevoie de fluidizarea circulației, de „străpungeri“ ajutătoare, de modernizare, ecologizare, spații de parcare, igienizare etc. Știm: Primăria ne vrea binele. Nu se repede să dărîme. Deocamdată sîntem în faza studiilor de „fezabilitate“. Dar sîntem pățiți. Avem experiența Buzești-Berzei, de pildă, dar avem, din păcate, o lungă experiență a devastării urbane. Am ajuns să facem de bunăvoie, cu o nonșalanță iresponsabilă, ceea ce Nicolae Ceaușescu făcea fără voia noastră, ba chiar împotriva ei. Dacă proiectul Calea Călărașilor „reușește“, ce ne mai așteaptă? N-ar fi interesant și folositor să „lărgim“ și Calea Victoriei (mai ales după ce am îngustat-o cu o pistă de biciclete, pe care bicicliștii nu par să se înghesuie)? Sau ce-ar fi să lărgim nițeluș Strada Lipscani, cam strîmtă, cam prea aglomerată, cam obosită arhitectonic? Altfel ar arăta Bucureștiul, dacă ar fi o combinație de mari piețe publice, decorate cu statui glorioase și unite între ele prin cîteva mari bulevarde. De ce să nu „lărgim“ modesta noastră capitală, ducîndu-i hotarele (prin somptuoase cartiere rezidențiale) spre Voluntari, Ciorogîrla și Bălăceanca? De ce să nu învățăm nimic din lecția înaintașului nostru din Scornicești? Să terminăm odată cu burghezul cult al „vechiului“, al „micului Paris“, al nostalgiilor lacrimogene. Între sentimentalism și un geometric viitor de aur nu e de ales, conform rațiunii, decît viitorul. Copiii noștri se vor plimba, veseli, printr-o schemă. Nu vor mai avea nevoie de amintiri și nici de repere pentru ele, căci peste tot vor vedea mereu același loc, aceleași clădiri, aceleași mall-uri. „Ștergerea diferențelor“ a izbîndit! Nu vom mai deosebi între oraș și sat, între o stradă sau alta, între un cartier sau altul. Pînă la urmă, nu ne vom mai deosebi nici între noi: ne vom îmbrăca la fel, vom gîndi la fel și, mai ales, vom vota la fel! Mirarea de azi va fi fericirea noastră de mîine…

● Domnul Călin Popescu Tăriceanu a încetat, de mult, să mă mai mire. Mereu egal cu el însuși, mereu sigur pe opinia sa, pe judecățile sale, pe toate calitățile care îi lipsesc. Reușește, de ani de zile, o performanță rară, aproape imposibilă: să fie prezent și, în același timp, să n-aibă contur, să combine tonul peremptoriu cu vacuitatea. De curînd, s-a supărat pe liber-profesioniștii care bombăne cu privire la complicațiile birocratice ale declarației de venituri. N-au decît, în acest caz, să se facă funcționari publici! Să învețe o meserie, alta decît aia pe care o știu. Singurul nostru liberal pursînge dă de pămînt cu meseriile „liberale“. Arhitecții, gazetarii, artiștii, în genere, să lase fițele și să pună osul la muncă cinstită. Un exemplu îl constituie el însuși, dl Călin Popescu Tăriceanu. A debutat ca manechin, dar a înțeles să se apuce, pînă la urmă, de o profesiune care combină sudoarea cu disciplina: profesiunea de politician. Și uite unde a ajuns: e al doilea om în stat. N-a vrut să rămînă un simplu băiat frumușel, bine îmbrăcat, cu maniere fine și gramatică aproximativă. A trecut la tejghea! Ne explică ce e bine și ce e rău, se luptă cu diverse stihii paralele – pe scurt, își cîștigă pîinea cu brațele și circumvoluțiunile proprii. Un adevărat model!

● S-a decis excluderea din PSD a dlui Mihai Chirica, primar al Iașiului. Odată și-odată trebuia începută reforma internă a partidului! Vom avea de ce ne mira de-acum înainte. Vom rămîne cu gura căscată văzînd ce schimbări radicale, ce vînt purificator, ce duh al înnoirii vor cutremura, benefic, partidul de guvernămînt! S-a instalat, în sfîrșit, la butoane revoluția permanentă!

Pentru săptămîna asta, m-am mirat destul. Dar aștept nerăbdător săptămînile, anii și veacurile următoare. Rezerva locală de întîmplări uimitoare e inepuizabilă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.