Mic─â antologie coronavirus (IV): ÔÇ×Mici solu╚ŤiiÔÇŁ de carantin─â?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 901 din 15 ÔÇô 21 iulie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

N-am solu╚Ťii! S├«nt, evident, la curent, cu ÔÇ×frazeologia de criz─âÔÇŁ: s─â redescoperim virtu╚Ťile ╚Öi farmecul intimit─â╚Ťii, s─â ne bucur─âm c─â avem, ├«n sf├«r╚Öit, la ├«ndem├«n─â acel timp liber numai al nostru, a c─ârui bun─â administrare o uitaser─âm, s─â profit─âm de ╚Öansa (├«ndeob╚Öte pierdut─â) de a comunica cu cei de l├«ng─â noi ╚Öi de a ne redescoperi pe noi ├«n╚Öine, s─â citim ce vrem, s─â ascult─âm muzic─â, s─â ne rug─âm ├«n lini╚Öte, s─â ÔÇ×g├«ndim pozitivÔÇŁ, s─â fim solidari ├«n efortul de a ne feri pe noi ├«n╚Öine ╚Öi pe semenii no╚Ötri ╚Ö.a.m.d. Nu pot contesta nici buna inten╚Ťie a acestor ├«ndemnuri, nici buna lor ├«ntemeiere. Dar, ├«n cazul meu ÔÇô ╚Öi cred c─â ╚Öi ├«n cazul altora ÔÇô, imperativul izol─ârii nu poate fi ├«ntotdeauna domesticit cu sfaturile de mai sus. Vine, inevitabil, momentul ├«n care, cu toat─â str─âdania, cu toat─â cumin╚Ťenia, cu toat─â ├«n╚Ťelepciunea de care e╚Öti ├«n stare, clachezi. Nu prea mai po╚Ťi. E mai greu dec├«t credeai, mai trist ╚Öi mai destr─âm─âtor. Toate ÔÇ×solu╚ŤiileÔÇŁ propuse se dovedesc ineficiente, fie c─â apeleaz─â la resurse pe care nu le ai, fie c─â, odat─â ÔÇ×puse ├«n practic─âÔÇŁ, nu te ajut─â cum ai fi sperat. ╚śi atunci?

Om fi noi, rom├ónii, inap╚Ťi structural s─â adopt─âm ÔÇ×m─âsuri radicaleÔÇŁ, exerci╚Ťii de disciplin─â cuplate la sublimit─â╚Ťi geometrice, la exigen╚Ťe ÔÇ×├«nalteÔÇŁ? Emil Cioran spune undeva c─â ÔÇ×rom├ónii ur─âsc solu╚Ťiile tariÔÇŁ. Iar G. C─âlinescu observ─â c─â ├«nclina╚Ťia tipic autohton─â este de a construi ÔÇ×minuscul, solid ┼či pitit, la munteÔÇŁ. Nu-mi place s─â abuzez de generaliz─âri. Dar, ├«n acest context, ├«mi amintesc, pe nea╚Öteptate, de o vorb─â a lui Constantin Noica. Confruntat cu  unele suferin╚Ťe existen╚Ťiale curente ├«n epoc─â, ├«i pl─âcea s─â propun─â, mai ├«n glum─â, mai ├«n serios, ÔÇ×micile solu╚ŤiiÔÇŁ: un p─âh─ârel de coniac, o candid─â glum─â convivial─â, reveria facil─â a vreunei roman╚Ťe, ba chiar degustarea ironic─â a ÔÇ×micilor profituri ale stigmatiz─âriiÔÇŁ. Nu eroismul catedralei, ci ÔÇ×izolareaÔÇŁ deschis─â a pridvoruluiÔÇŽ

Oric├«t ar p─ârea de scandalos, de lipsit de demnitate ╚Öi noble╚Ťe, voi risca s─â spun c─â, de c├«nd s├«nt ÔÇ×arestat la domiciliuÔÇŁ, nu marile re╚Ťete ale singur─ât─â╚Ťii m-au ajutat, ci mai cur├«nd mici derapaje ├«nspre ÔÇ×minorÔÇŁ, ├«nspre divertismentul nepreten╚Ťios, ├«nspre lenea consumului ├«nt├«mpl─âtor. Nu marile construc╚Ťii gastronomice m-au hr─ânit cu adev─ârat, ci aperitivele, gust─ârile frugale, anexele discrete. Recunosc cinstit: am l─âsat din m├«n─â, dup─â dou─â-trei pagini de lectur─â, c─âr╚Ťi monumentale, ÔÇ×serioaseÔÇŁ, importante, ÔÇ×edificatoareÔÇŁ ╚Öi m-am binedispus ascult├«nd nu Wagner, ci Dean Martin, nu impozante coruri celebre, ciÔÇŽ am─ârui vioiciuni l─âut─âre╚Öti! (Recomand, ca fiind, ├«n plus, ╚Öi de actualitate: ÔÇ×Grea e boala de pl─âm├«niÔÇŁ, c├«ntat─â de Romica Puceanu.) S-ar zice c─â am ├«nv─â╚Ťat s─â fac fa╚Ť─â sentimentului tragic (╚Öi pompos) al de╚Öert─âciunii, prin firescul de╚Öert─âciunii asumate. Am descoperit Absolutul de la firul ierbii, mai prietenos, ├«n condi╚Ťiile date, dec├«t Absolutul ╚Ťan╚Ťo╚Ö, sideral, al edific─ârii supreme.

E de la sine ├«n╚Ťeles c─â n-am de g├«nd s─â evacuez din teritoriul vie╚Ťii spirituale frecventarea ÔÇ×pieselor greleÔÇŁ, prestigiul salutar al bibliotecii. Tot ce vreau s─â spun e c─â ├«ncerc─ârile vie╚Ťii se pot dep─â╚Öi, uneori, ╚Öi prin destinderea candid─â, nefandosit─â, a ÔÇ×clipeiÔÇŁ tr─âite simplu, dincolo de ÔÇ×indica╚ŤiiÔÇŁ sublime, de retorica aulic─â a suprasensibilului. Ba chiar c─â po╚Ťi reg─âsi zenitul tocmai savur├«nd ecourile lui imediate, deliciile oglindirilor lui p─âm├«nte╚Öti.

Ceea ce tr─âiesc de c├«teva s─âpt─âm├«ni e confirmarea unei mai vechi idiosincrazii: nu-mi plac deloc cei pe care P─ârintele Andrei Scrima ├«i numea ÔÇ×instala╚ŤiÔÇŁ ├«n certitudini, mo╚Ť─âind ├«n raiul propriei lor edific─âri. M─â ajut─â mult mai mult s─â am de a face cu practicieni ai interoga╚Ťiei, cu pasiona╚Ťi ai c─âut─ârii, cu cei care privesc orizontul ca pe o aspira╚Ťie, nu ca pe o achizi╚Ťie. Nu-mi plac propagandi╚Ötii, care cred mai mult ├«n misiunea lor dec├«t ├«n adev─âr, nu-mi plac activi╚Ötii, care ├«╚Öi transform─â crezul ├«n ideologie. Prefer ├«ndemnul Sf├«ntului Augustin: ÔÇ×S─â c─âut─âm cum caut─â cei care trebuie s─â g─âseasc─â ╚Öi s─â g─âsim cum g─âsesc cei care trebuie s─â mai caute ├«nc─âÔÇŁ. Da, Iisus e ÔÇ×Calea, Adev─ârul ╚Öi Via╚ŤaÔÇŁ. Dar nu Adev─ârul f─âr─â Cale (adic─â f─âr─â Drum, f─âr─â parcurs cercet─âtor, tatonant, nelini╚Ötit) ╚Öi nici f─âr─â Via╚Ť─â (adic─â f─âr─â misterul contingen╚Ťei, f─âr─â patosul limitei, f─âr─â risc). Restul e frazeologie gata f─âcut─â, ├«ncurajare oarb─â, dogm─â f─âr─â Duh, ÔÇ×╚Ötiin╚Ť─âÔÇŁ orgolioas─â, f─âr─â smerenia credin╚Ťei. Dar nu e momentul s─â l─âmurim acum asemenea subtilit─â╚Ťi. E mai cur├«nd momentul ÔÇ×micilor solu╚ŤiiÔÇŁ. Doamne ajut─â!

P.S. Tocmai terminasem de scris textul de mai sus, c├«nd  am citit un interviu al Monic─âi Pillat ├«n care e invocat─â o vorb─â memorabil─â a P─ârintelui Constantin Galeriu. Monica Pillat l-a ├«ntrebat: ÔÇ×P─ârinte, cum a╚Ťi ajuns la Dumnezeu?ÔÇť. Iar P─ârintele a ├«nceput s─â r├«d─â ╚Öi a r─âspuns: ÔÇ×Dar eu nu pot s─â spun vreodat─â c─â s├«nt lini╚Ötit ╚Öi c─â mi-am g─âsit credin╚Ťa. Tot timpul alerg dup─â Dumnezeu, care nu se las─â prinsÔÇŽÔÇŁ.

(Dilema veche, 16-22 aprilie 2020)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.