Mic─â antologie coronavirus (II)

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 899 din 1 ÔÇô 7 iulie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

Viruși, proteste, libertate

Teologii ne ├«nva╚Ť─â c─â, pentru a ├«n╚Ťelege problema r─âului, trebuie s─â reflect─âm la problema libert─â╚Ťii. Creatorul ne-a vrut perfec╚Ťi (ÔÇ×dup─â chipul ╚Öi asem─ânarea LuiÔÇŁ). Dar un robot, adic─â o fiin╚Ť─â programat─â s─â fac─â numai ce trebuie, teleghidat de proiectul fabricantului lui, nu are nici un merit. Trebuie s─â faci ce trebuie, adic─â ce e bine, nu pentru c─â ÔÇ×a╚Öa e╚Öti f─âcutÔÇŁ, ci pentru c─â alegi cum trebuie ├«ntre bine ╚Öi r─âu: compari, evaluezi ╚Öi optezi. Problema este c─â, pentru a opta, e nevoie de alternativ─â: ai, pe de o parte, varianta bun─â ╚Öi, pe de alta, varianta rea. Cu alte cuvinte, exist─â, din principiu, posibilitatea de a alege gre╚Öit. Dar f─âr─â aceast─â posibilitate, nu te po╚Ťi numi ÔÇ×liberÔÇŁ. ÔÇ×P─âcatulÔÇŁ se define╚Öte, deci, ├«n varianta teologal─â, ca proast─â utilizare a libert─â╚Ťii, ca alegere gre╚Öit─â, cu consecin╚Ťele de rigoare. Ai avut ╚Öansa s─â faci ce trebuie ╚Öi ai ratat-o: faci ce crezi tu c─â trebuie, ce-╚Ťi convine ╚Ťie, ce coincide cu impulsul t─âu de moment: manevrezi, derapant, darul libert─â╚Ťii, cu care te-a ├«nzestrat Dumnezeu.

Pe acest fundal, libertatea se contureaz─â, ab initio, drept o valoare relativ─â: important este ce faci cu ea. Ceea ce e evident mai ales ├«n via╚Ťa comunitar─â. Un stat democratic e musai s─â garanteze libertatea cet─â╚Ťenilor lui. De fapt, politic vorbind, statul nu ofer─â ÔÇ×libertateÔÇŁ ├«n sens generic, ci garanteaz─â ÔÇ×libert─â╚ŤiÔÇŁ specifice. Iar libert─â╚Ťile nu pot exista coerent ╚Öi armonios f─âr─â reguli. Un stat ├«n care nu exist─â dec├«t drepturi ╚Öi ÔÇ×libert─â╚ŤiÔÇŁ tinde spre anarhie, iar unul care lucreaz─â doar cu obliga╚Ťii (f─âr─â drepturi) devine dictatur─â.

├Än statele totalitare, libertatea ╚Öi libert─â╚Ťile s├«nt simpl─â demagogie. ├Än statele democratice, libertatea ╚Öi libert─â╚Ťile exist─â, dar s├«nt ╚Öi ele supuse manipul─ârii, instrumentaliz─ârii politice, bunului plac al unor lideri sau al amatorilor de gesticula╚Ťie public─â, ├«n numele unor interese personale sau de grup, al unor ideologii la mod─â sau al unor decorative ÔÇ×frumosismeÔÇŁ civiceÔÇŽ S─â nu uit─âm c─â, uneori, un rol semnificativ ├«l are ╚Öi prostia fudul─âÔÇŽ

Indiscutabil, regulile s├«nt, prin defini╚Ťie, antipatice. Mai ales c├«nd vin de la guvernan╚Ťi, care s├«nt ╚Öi ei cam antipatici (╚Öi pentru Opozi╚Ťie, ╚Öi pentru ÔÇ×poporul suveranÔÇŁ). Indiscutabil, mini╚Ötrii pot gre╚Öi, indiscutabil, dreptul de a protesta e sacru ├«ntr-o democra╚Ťie adev─ârat─â. Dar, indiscutabil, bomb─âneala poate fi ╚Öi ea, uneori, un reflex orb, o ÔÇ×chermez─âÔÇŁ ╚Ömecher─â, o ÔÇ×profesieÔÇŁ rentabil─â sau o pur─â ÔÇ×aflare ├«n treab─âÔÇŁ. Pe scurt: un fel de a te enerva c─â ╚Ťi se pun limite.

Ca s─â m─â refer la situa╚Ťia pe care o tr─âim, pot spune, sincer, c─â m-a dezam─âgit b├«lb├«iala inconsistent─â a Puterii, care ╚Ötia de dou─â luni c─â ÔÇ×urgen╚ŤaÔÇŁ se va ├«ncheia pe 15 mai, dar ├«nc─â negocia ├«n noaptea de 14 spre 15 ce trebuie f─âcut, concret, ├«n continuare. Ar fi multe de spus ╚Öi despre modul ├«n care sistemul nostru sanitar a fost prins pe picior gre╚Öit de o amenin╚Ťare drastic─â (de╚Öi s-a ├«nt├«mplat ╚Öi la ÔÇ×case mai buneÔÇŁ). Pe de alt─â parte, ca unul care m─â declar incompetent ├«n materie de virusologie, de epidemiologie, de medicin─â ├«n general, prefer s─â iau ├«n serios ce spun speciali╚Ötii dec├«t s─â construiesc, ├«nc├«ntat de de╚Ötept─âciunea mea geto-dacic─â, ipoteze ╚Öi scenarii secrete, g├«ndite asasin de o ÔÇ×ocult─âÔÇŁ mondial─â sau m─âcar d├«mbovi╚Ťean─â, ├«n speran╚Ťa s─â ne ├«ncalece. Dac─â am de ales ├«ntre riscul de a fi ÔÇ×sufocatÔÇŁ pe via╚Ť─â de Klaus Iohannis, Raed Arafat sau Ludovic Orban ╚Öi riscul de a muri de coronavirus, prefer prima variant─â. La ea, ori╚Öic├«t, se mai poate umblaÔÇŽ

├Än rest, sigur c─â m─â pot abona ╚Öi eu la o Pia╚Ť─â a Victoriei glorioas─â! P─âi, cum?! De ani de zile, medicii ├«╚Öi bat joc de libertatea mea. C─â s─â nu m─ân├«nc sl─ânin─â, c─â s─â cam renun╚Ť la cafea, c─â ╚Ťuica face r─âu, c─â dac─â r─âcesc s─â iau aspirin─â, c─â s─â fac sport, c─â s─â beau cel pu╚Ťin doi litri de ap─â pe zi etc. Cu ce drept intr─â spitalul ├«n modul meu de via╚Ť─â, ├«n poftele ╚Öi obiceiurile mele?! Am ajuns ├«n asemenea hal ├«nc├«t s─â tr─âiesc dup─â legile nutri╚Ťioni╚Ötilor? Asta e democra╚Ťie? Nu cumva e o p─âc─âleal─â, un complot (ori un conflict) al spitalelor cu farmaciile, al fermelor de legume cu cresc─âtoriile de porci, al distribuitorilor de ap─â cu produc─âtorii de vinuri? P─âi, atunci nu e mai bine s─â protestez ├«n fa╚Ťa Guvernului, ├«nfr─â╚Ťit cu at├«ta lume bun─â (dacii liberi, de exemplu) ╚Öi s─â m─â pup cu poten╚Ťiali infecta╚Ťi, ca s─â demonstrez c─â s├«nt patriot ╚Öi inteligent asimptomatic? Am ├«n╚Ťeles, decenii ├«ntregi, s─â pun libertatea personal─â pe planul doi. Asta era situa╚Ťia sub dictatur─â (care ├«ns─â ÔÇô ╚Ötim, ╚Ötim! ÔÇô avea ╚Öi ÔÇ×p─âr╚Ťi buneÔÇŁ, s─â nu uit─âm: metroul, concediile sindicale, blocurile de pe Mo╚Öilor ╚Öi petrochimia, condus─â de o savat─â de renume mondial). Dar niciodat─â nu e prea t├«rziu. Acum voi lupta, ├«n sf├«r╚Öit, pentru libertate! Pa╚Önic, p├«n─â nu va r─âm├«ne piatr─â pe piatr─â! M─â voi sp─âla pe m├«ini numai dac─â vreau (vorba unuia de pe WhatsApp: dac─â ne mai trimit chinezii ├«nc─â un virus, o s─â ajungem s─â ne sp─âl─âm ╚Öi pe picioareÔÇŽ). Gata cu dictatura! Gata cu ÔÇ×statul paralelÔÇŁ! Vom muri ╚Öi vom fi liberi! Sau vom tr─âi ╚Öi vom vota, ├«n sf├«r╚Öit, cum trebuie! Pentru eroism, avem deja vechi tradi╚Ťii. Uite, de pild─â, Top├«rceanu: ÔÇ×C├«nd se ia c├«te-o m─âsur─â, / Lumea-njur─â pe agentul sanitar / ╚śi-l ├«ntreab─â f─âr─â noim─â: / ┬źCe-ai cu noi, m─â? / Pentru ce s─â d─âm cu var?!┬╗ÔÇť.

19 mai 2020

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.