Mic─â antologie coronavirus (I)

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 898 din 24 ÔÇô 30 iunie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

Nu demult, am picat pe o emisiune girat─â de dl Robert Turcescu al─âturi de prietenii s─âi, dnii Curea ╚Öi Hoandr─â, ├«n care se depl├«ngea lipsa de reac╚Ťie a ÔÇ×eliteiÔÇŁ intelectuale ├«n problema pandemiei. ÔÇ×Dezam─âgireaÔÇŁ amar─â fa╚Ť─â de intelectuali e deja, la noi, o tradi╚Ťie. De la m├«nia proletar─â ├«mpotriva ÔÇ×intelectualismuluiÔÇŁ la ÔÇ×Noi muncim, nu g├«ndim!ÔÇŁ, se g─âsesc mereu concet─â╚Ťeni tri╚Öti sau furio╚Öi, convin╚Öi c─â ne merge r─âu pentru c─â ÔÇ×intelectualiiÔÇŁ nu se implic─â, ci dormiteaz─â, cu fi╚Ťe, ├«n ÔÇ×turnul lor de filde╚ÖÔÇŁ. E drept c─â ╚Öi dac─â se implic─â s├«nt suspec╚Ťi. Ori s├«nt ÔÇ×slugiÔÇŁ pe bani, ling─âi ├«n goan─â dup─â privilegii, ori s├«nt incompeten╚Ťi ╚Öi se bag─â unde nu le fierbe oala. Una peste alta, m-am sim╚Ťit vizat de aluzia critic─â a gazetarilor mai sus pomeni╚Ťi ╚Öi, ├«n nelini╚Öte culpabil─â, mi-am r─âsfoit arhiva, sper├«nd s─â g─âsesc argumente care s─â m─â spele c├«t de c├«t. M-am mirat s─â constat c─â n-am fost chiar at├«t de ÔÇ×absenteistÔÇŁ. Am scris c├«te ceva, chiar dac─â n-am avut vizibilitatea, sim╚Ťul civic, expresivitatea, rafinamentul stilistic, noble╚Ťea unor combatan╚Ťi angaja╚Ťi, prezen╚Ťi mereu pe mai toate canalele de televiziune: de la celebra doamn─â ╚śo╚Öoac─â la distinsa doamn─â Dana Budeanu, la mari arti╚Öti ca Mugur Mihaescu ╚Öi Dan Bittman sau la g├«nditori experimenta╚Ťi ca Viorel Cataram─â sau Luis Lazarus. ╚śi nu s├«nt singurii... Ca s─â-mi sp─âl, c├«t de c├«t, mu╚Ťenia vinovat─â, reiau c├«teva din articolele pe care le-am dedicat dramaticului subiect, pentru a re├«mprosp─âta memoria celor pe care i-am indispus. Nu zic c─â ÔÇ×mi-am adus contribu╚ŤiaÔÇŁ la ├«mbun─ât─â╚Ťirea situa╚Ťiunii. Am f─âcut ╚Öi eu ce-am putut... Seria de texte care urmeaz─â (cinci la num─âr) a ap─ârut ├«n Dilema veche, ├«ntre aprilie 2020 ╚Öi iulie 2020. Din motive de spa╚Ťiu, le reiau cu mici prescurt─âri.

Coronavirus și vorbe

De vreme ce nimic nu scap─â de atingerea virusului fatal, era inevitabil ca ╚Öi cuvintele noastre, ale tuturor, s─â se resimt─â. Lingvi╚Ötii, sociologii, psihologii se confrunt─â cu un impozant val de materie prim─â neprelucrat─â, cu noi teritorii de cercetare, cu o nou─â interoga╚Ťie de specialitate. Apar un nou tip de discurs, o nou─â dimensiune a comunic─ârii, un nou tip de argumenta╚Ťie. Nu pot s─â nu m─â ├«nscriu ╚Öi eu ├«n aceast─â revolu╚Ťionar─â dialectic─â. C├«teva constat─âri de demaraj:

1) S-a accentuat un paradox care se anun╚Ťase de mult la orizont, dar care acum are o relevan╚Ť─â sporit─â. E vorba de rela╚Ťia dintre izolare ╚Öi masificare, dintre comunicare ╚Öi singur─âtate. E╚Öti ÔÇ×consemnatÔÇť la domiciliu, dar vorbe╚Öti cu ├«ntreaga planet─â... Prime╚Öti mesaje de tot soiul, le redistribui sau declan╚Öezi noi serii de ÔÇ×apeluriÔÇť informative: interpret─âri proprii, ve╚Öti bune, ve╚Öti proaste, scenarii conspirative, bancuri. ├Än ceea ce m─â prive╚Öte, prefer bancurile... Unul dintre ele mi s-a p─ârut de-a dreptul metafizic: un cet─â╚Ťean grijuliu se spal─â ÔÇ×corect igienicÔÇť, se b─âl─âce╚Öte ├«n gel dezinfectant, ├«╚Öi pune masc─â ╚Öi ochelari, se ├«mbrac─â ├«ntr-un riguros combinezon alb, de protec╚Ťie, dup─â care, blindat sanitar, iese din cas─â ca s─â-╚Öi vad─â de treburi. Dar, cum ajunge ├«n strad─â, e c─âlcat de o ma╚Öin─â. Epictet ar fi avut ce comenta: nu te po╚Ťi feri dec├«t de ceea ce depinde de tine. Ceea ce nu depinde de tine nu poate fi nici anticipat, nici evitat. Pe de alt─â parte, contextual vorbind, ai datoria s─â nu tratezi u╚Öuratic ceea ce depinde de tine. Restul e Providen╚Ť─â, Destin, Hazard sau cum vrem s─â-i spunem, ├«n func╚Ťie de amplasamentul nostru speculativ...

2) A devenit evident─â compatibilitatea nea╚Öteptat─â dintre ÔÇ×progresÔÇť ╚Öi vulnerabilitate. S├«ntem tot mai glorio╚Öi ├«n atac ╚Öi tot mai ╚Öubrezi ├«n ap─ârare. Am supus ÔÇ×naturaÔÇť, dar bob├«rnacul ei e devastator. Am aflat tainele universului, dar am uitat cum e cu sp─âlatul pe m├«ini. ├Änving─âtori ├«n izmene. Euforia civilizatoare se dovede╚Öte o form─â tragi-comic─â de somnambulism.

3) Drama real─â are, adesea, ╚Öi nimbul complementar al prostiei. Au mare succes specii retorice pompoase ╚Öi vide: a) Discursul apocaliptic: ÔÇ×s-a terminatÔÇť, s├«ntem genera╚Ťia de pe urm─â. Desigur, sf├«r╚Öitul global e ÔÇô a fost dintotdeauna ÔÇô o posibilitate, dar nu una argumentabil─â savant sau profetic. Nu po╚Ťi transforma neantul ├«n teorie a viitorului, moartea umanit─â╚Ťii ├«n ÔÇ×breaking newsÔÇť de tabloid. b) Discursul ÔÇ×├«n╚ŤeleptÔÇť: ÔÇ×va fi bineÔÇť, nu lua╚Ťi criza ├«n serios, vom trece ╚Öi peste asta! Papa, nani, laptop, filme, o binemeritat─â pauz─â ├«n sufrageria de-acas─â. O ocazie s─â redescoperi r─âgazul, valorile intimit─â╚Ťii, ale mo╚Ť─âielii ÔÇ×al─âturi de cei dragiÔÇť. E OK, nu zic. Cu condi╚Ťia s─â o faci de bun─âvoie, nu pe baz─â de ÔÇ×declara╚Ťie pe propria r─âspundereÔÇť. Nu ├«n penumbra ÔÇ×arestului la domiciliuÔÇť. c) Discursul conspira╚Ťionist: totul e o f─âc─âtur─â. A ru╚Öilor contra americanilor, a chinezilor contra europenilor, a ocultei mondiale contra mapamondului, a ╚Ömecherilor cu bani care vor s─â preia controlul, a du╚Ömanilor Uniunii Europene, a fabricilor de medicamente  ╚Ö.a.m.d. Pe scurt, e vorba de o minoritate care vrea s─â ia puterea, adic─â s─â devin─â majoritar─â. Un grupule╚Ť care vrea s─â subjuge lumea, dar care alege, misterios, ca prim pas spre acest r─âut─âcios ╚Ťel, distrugerea ei. Vor s─â c├«╚Ötige, dar s─â r─âm├«n─â singuri. S─â domneasc─â peste nimic. d) Discursul ideologic: iat─â unde duce capitalismul! Sau din contra: iat─â unde duce st├«ngismul! Sau: iat─â unde duc corectitudinea politic─â, globalismul, multiculturalismul etc. Evident, toate aceste ÔÇ×accidenteÔÇť istorice pot fi puse ├«n discu╚Ťie. Toate au relele lor, coeficientul lor sumbru de imprevizibil, balastul lor de ÔÇ×pagube colateraleÔÇť. Dar dac─â lupta cu virusul devine ideologic─â, dac─â transform─âm frontul ÔÇ×de ideiÔÇť ├«n terapeutic─â, conflictul ├«n solu╚Ťie, pierdem timpul. Don Quijote n-a c├«╚Ötigat nici o b─ât─âlie! Nici Al Capone! Deocamdat─â, nu ne lupt─âm cu principii, ci cu o b├«zd├«ganie perfid─â ╚Öi cu propriile noastre neputin╚Ťe. Ale noastre, ale institu╚Ťiilor noastre, ale politicienilor lua╚Ťi pe nepreg─âtite, ale speciali╚Ötilor care se b├«lb├«ie competent: spirtul nu e bun, ba e bun; m─â╚Ötile nu ajut─â la mare lucru, ba ajut─â; m─ânu╚Öile protejeaz─â, ba te pot p─âc─âliÔÇŽ

4) O situa╚Ťie ca aceea prin care trecem nu poate exclude intersec╚Ťia cu sfera religiei. Pentru cei care tr─âiesc ├«n intervalul dintre lume ╚Öi meta-lume, ├«ntre imediat ╚Öi transcenden╚Ť─â, dezastrul e un intens prilej de reflexivitate. M─ârturisesc c─â ÔÇô ╚Öi la acest capitol ÔÇô m─â stingheresc r─âspunsurile gata f─âcute, activismul neclintit, birocra╚Ťia spiritual─â ╚Öi, cu o vorb─â pe care am mai folosit-o c├«ndva, ÔÇ×teologia penal─âÔÇť. S├«ntem p─âc─âto╚Öi, deci trebuie s─â o ├«ncas─âm pedagogic. Nu ├«n╚Ťelegem de vorb─â bun─â, atunci merit─âm o procesiune demonstrativ─â de co╚Öciuge. Eu, unul, refuz s─â cred c─â Bunul Dumnezeu are reflexe de ╚Öef de post. Prefer s─â suf─âr ca Iov, adic─â s─â cer l─âmuriri, s─â cer s─â mi se arate cumva sensul nenorocirii. A╚Ötept, adic─â, s─â m─â simt ├«nso╚Ťit ├«n catastrof─â de asisten╚Ťa divin─â, s─â pricep rostul r─âului. Iar c├«t─â vreme nu pricep, s─â mi se ├«ng─âduie s─â pun ├«ntreb─âri, s─â-mi declar nedumerirea, s─â sper ├«ntr-un lini╚Ötitor mesaj dumnezeiesc. Din cartea lui Iov, rezult─â c─â ├«nsu╚Öi Creatorul prefer─â un interlocutor ofensiv unor ÔÇ×avoca╚ŤiÔÇť de ocazie, adormi╚Ťi ├«ntr-o conformitate func╚Ťion─âreasc─â. (...)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.