Meteo

Publicat în Dilema Veche nr. 1001 din 15 iunie – 21 iunie 2023
Frica lui Putin jpeg

Probabil că merită să ne ocupăm odată şi odată și cu stilul previziunilor meteorologice, dacă nu cu previziunile însele, în aste timpuri cînd meteorologia soarbe politica. 

Mai întîi substanţa: foarte săracă. Aflăm puţin şi vag: „va ploua local în aversă”: unde exact pe o anumită arie, cînd exact, şi cît de mult – nu ştie nimeni. Sau se spune că vremea este în curs de ameliorare şi că, de luni, marţi, miercuri etc., ploile vor înceta treptat. Cît de treptat? Nu ştie nimeni. Între timp, meteorologii şi-au tot revăzut buletinele şi au tot înmulţit treptele treptatului. De fapt, nu am fi pierdut nimic dacă anunţau simplu  de la bun început: se va face frumos odată şi odată! Sau nu se va face și pace ! Dar asta n-ar mai fi fost ştiinţă. Să ne supărăm pe bieţii meteorologi? Nici vorbă. Numai că mai e un detaliu.

În ultimul timp a apărut un nouă modă: cînd lucrurile o iau razna şi vremea nu iese la socoteală precum se aşteptau meteorologii, se invocă încălzirea globală (pardon, schimbările climatice globale) care ar face vremea mai impredictibilă decît, chipurile, era pe vremea cînd ei erau studenţi. Nu neg că e așa cu încălzirea, și totuși… Procedeul este ingenios ideologic, fiindcă de încălzirea globală sînt vinovaţi – cum toată lumea ştie perfect – mai întîi americanii, apoi occidentalii în general, mult mai puțin chinezii şi, în fapt, oamenii în general. Asta îi face fericiţi la grămadă pe musulmani, pe antiglobalişti, pe ecologişti şi pe fanaticii animalelor (nu ştim dacă şi pe animalele însele), dar chiar şi pe politicienii corupţi din state mai mici, precum România, care pot justifica astfel mai uşor faptul că au protejat ocult tăierea masivă ilegală a pădurilor. 

În fapt, lucrurile merg cam aşa: meteorologii prezic cu destulă imprecizie ce trece peste două zile, mai deloc ce trece peste patru şi aproximativ bine ceea ce urmează să se întîmple în aceeaşi zi. Iar cînd e să descrie ce a fost ieri sînt foarte exacți. Dar, în schimb, ne spun procentul cu cît va creşte nivelul oceanului planetar peste 20 sau 50 de ani (cînd mulți dintre noi nu vom mai fi de față, ca să vedem dacă au avut dreptate). E ca şi cînd, neştiind cu ce vă veţi îmbrăca mîine, sau ce veţi mînca, sau ce dispoziţie vă va da şeful a treia zi, totuşi veţi şti sigur cu ce vă veţi îmbrăca exact peste un an, ce veţi mînca atunci şi ce nerozie va spune şefa de departament pe care s-ar putea să n-o mai aveţi. 

Ştiu, mi se va vorbi despre extrapolări, statistică, probabilităţi, observaţii din satelit, prelucrare pe calculator a milioane de date şi despre multe alte lucruri. Voi fi acuzat de obscurantism şi rea-credinţă. Şi totuşi, certitudinile afişate ale meteorologilor, climatologilor, ecologilor etc. te lasă pe gînduri din cînd în cînd: acum 20-30 de ani se paria totul pe răcirea planetei din pricina pulberilor industriale. Știu, s-a greșit. Acum știința a avansat și încălzirea este sigură. Dar și originea ei e sigură: antropogenică. Pe atunci, studiul statisticilor din ultimii 100 de ani proiecta o mică glaciaţiune: acum, aceleaşi statistici proiectează topirea gheţarilor. E ca în cazul nutriţioniştilor care, acum cincisprezece ani, susţineau că untul e rău şi margarina bună, în timp ce acum untul a devenit benefic, iar margarina dubioasă. Alegeţi ce vă place, că oricum bine nu-i! Ani de zile s-a tot vorbit despre deşertificarea Dobrogei şi chiar a Bărăganului. Spuneţi-le asta acum celor cărora apele din cînd în cînd le iau casele. Dar – se va răspunde – vorbim despre fenomene extreme, imprevizibile, datorate schimbărilor climatice și care nu sînt neapărat înspre mai cald. Exact asta vreau să spun: că fenomenele sînt imprevizibile; numai că, dacă sînt și extreme, ne deranjează foarte mult imprevizibilitatea lor şi devenim isterici. Dacă rămîn între limite rezonabile, nu dăm prea multă atenţie faptului că tot imprevizibile sînt. Cu alte cuvinte, dacă meteorologii şi climatologii mai au totuşi o pîine, aceasta se datorează împrejurării fericite că vremea, oricum relativ imprevizibilă, rămîne în general acceptabilă şi că, adesea, e mai bună decît ei se aşteptau, ceea ce nu deranjează pe absolut nimeni. 

Prin urmare, aşa descoperiţi cum sîntem pe termen scurt, în schimb ştim sigur ce se va întîmpla pe termen lung (inclusiv că, vorba lui Keynes, vom fi cu toţii morţi): oceanele ne vor înghiţi litoralurile peste atîtea decenii, Polul Nord va deveni staţiune de băi termale, ozonul va fi vîndut în conserve, schiatul pe zăpadă va deveni istorie, vom secătui planeta de resurse, de apă, de viaţă şi, în general, civilizaţia noastră europo-americano-centristă este sortită extincţiei. Vom deveni o colonie chineză. Ni se dau termene, ne sînt înfățișate date, statistici, consecinţe şi ni se vorbește despre responsabilităţi – ale noastre. Iar climatologii, ecolo-vegetarienii şi antiglobaliștii ne tot repetă previziunea, fiecare trib cu mijloace specifice. Putem să nu-i credem pe oamenii de știință?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Adevărul despre Moscova lui Putin, dezvăluit de un vlogger român din Rusia. „Vă spun după 20 de ani de trai aici“ VIDEO
Moscova este o perlă a Rusiei, cel puțin la prima vedere, dar cu o mulțime de defecte. O spune un vlogger român care trăiește acolo de 20 de ani și analizează această metropolă.
image
Un om de știință a elucidat misterul „blestemului faraonului”. Ce i-a ucis pe cei care au deschis mormântul lui Tutankhamon
Un om de știință susține că a descoperit cauza „blestemului faraonului”, despre care se spune că a ucis mai mult de 20 de persoane care au deschis mormântul regelui Tutankhamon în 1922.
image
Moartea în chinuri a inginerului Ursu, Navalnîi de România. Cum acoperă statul român crimele securiștilor VIDEO
Inginerul Gheorghe Ursu a fost închis și omorât de comuniști pentru că a îndrăznit să prezinte lumii întregi planul criminal de reclădire a Bucureștiului după cutremurul din 1977. La aproape 40 de ani de la moartea lui, fiul său, Andrei Ursu, încă mai caută dreptatea pe care statul român i-o refuză.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.