Meteo

Publicat în Dilema Veche nr. 1001 din 15 iunie – 21 iunie 2023
Frica lui Putin jpeg

Probabil că merită să ne ocupăm odată şi odată și cu stilul previziunilor meteorologice, dacă nu cu previziunile însele, în aste timpuri cînd meteorologia soarbe politica. 

Mai întîi substanţa: foarte săracă. Aflăm puţin şi vag: „va ploua local în aversă”: unde exact pe o anumită arie, cînd exact, şi cît de mult – nu ştie nimeni. Sau se spune că vremea este în curs de ameliorare şi că, de luni, marţi, miercuri etc., ploile vor înceta treptat. Cît de treptat? Nu ştie nimeni. Între timp, meteorologii şi-au tot revăzut buletinele şi au tot înmulţit treptele treptatului. De fapt, nu am fi pierdut nimic dacă anunţau simplu  de la bun început: se va face frumos odată şi odată! Sau nu se va face și pace ! Dar asta n-ar mai fi fost ştiinţă. Să ne supărăm pe bieţii meteorologi? Nici vorbă. Numai că mai e un detaliu.

În ultimul timp a apărut un nouă modă: cînd lucrurile o iau razna şi vremea nu iese la socoteală precum se aşteptau meteorologii, se invocă încălzirea globală (pardon, schimbările climatice globale) care ar face vremea mai impredictibilă decît, chipurile, era pe vremea cînd ei erau studenţi. Nu neg că e așa cu încălzirea, și totuși… Procedeul este ingenios ideologic, fiindcă de încălzirea globală sînt vinovaţi – cum toată lumea ştie perfect – mai întîi americanii, apoi occidentalii în general, mult mai puțin chinezii şi, în fapt, oamenii în general. Asta îi face fericiţi la grămadă pe musulmani, pe antiglobalişti, pe ecologişti şi pe fanaticii animalelor (nu ştim dacă şi pe animalele însele), dar chiar şi pe politicienii corupţi din state mai mici, precum România, care pot justifica astfel mai uşor faptul că au protejat ocult tăierea masivă ilegală a pădurilor. 

În fapt, lucrurile merg cam aşa: meteorologii prezic cu destulă imprecizie ce trece peste două zile, mai deloc ce trece peste patru şi aproximativ bine ceea ce urmează să se întîmple în aceeaşi zi. Iar cînd e să descrie ce a fost ieri sînt foarte exacți. Dar, în schimb, ne spun procentul cu cît va creşte nivelul oceanului planetar peste 20 sau 50 de ani (cînd mulți dintre noi nu vom mai fi de față, ca să vedem dacă au avut dreptate). E ca şi cînd, neştiind cu ce vă veţi îmbrăca mîine, sau ce veţi mînca, sau ce dispoziţie vă va da şeful a treia zi, totuşi veţi şti sigur cu ce vă veţi îmbrăca exact peste un an, ce veţi mînca atunci şi ce nerozie va spune şefa de departament pe care s-ar putea să n-o mai aveţi. 

Ştiu, mi se va vorbi despre extrapolări, statistică, probabilităţi, observaţii din satelit, prelucrare pe calculator a milioane de date şi despre multe alte lucruri. Voi fi acuzat de obscurantism şi rea-credinţă. Şi totuşi, certitudinile afişate ale meteorologilor, climatologilor, ecologilor etc. te lasă pe gînduri din cînd în cînd: acum 20-30 de ani se paria totul pe răcirea planetei din pricina pulberilor industriale. Știu, s-a greșit. Acum știința a avansat și încălzirea este sigură. Dar și originea ei e sigură: antropogenică. Pe atunci, studiul statisticilor din ultimii 100 de ani proiecta o mică glaciaţiune: acum, aceleaşi statistici proiectează topirea gheţarilor. E ca în cazul nutriţioniştilor care, acum cincisprezece ani, susţineau că untul e rău şi margarina bună, în timp ce acum untul a devenit benefic, iar margarina dubioasă. Alegeţi ce vă place, că oricum bine nu-i! Ani de zile s-a tot vorbit despre deşertificarea Dobrogei şi chiar a Bărăganului. Spuneţi-le asta acum celor cărora apele din cînd în cînd le iau casele. Dar – se va răspunde – vorbim despre fenomene extreme, imprevizibile, datorate schimbărilor climatice și care nu sînt neapărat înspre mai cald. Exact asta vreau să spun: că fenomenele sînt imprevizibile; numai că, dacă sînt și extreme, ne deranjează foarte mult imprevizibilitatea lor şi devenim isterici. Dacă rămîn între limite rezonabile, nu dăm prea multă atenţie faptului că tot imprevizibile sînt. Cu alte cuvinte, dacă meteorologii şi climatologii mai au totuşi o pîine, aceasta se datorează împrejurării fericite că vremea, oricum relativ imprevizibilă, rămîne în general acceptabilă şi că, adesea, e mai bună decît ei se aşteptau, ceea ce nu deranjează pe absolut nimeni. 

Prin urmare, aşa descoperiţi cum sîntem pe termen scurt, în schimb ştim sigur ce se va întîmpla pe termen lung (inclusiv că, vorba lui Keynes, vom fi cu toţii morţi): oceanele ne vor înghiţi litoralurile peste atîtea decenii, Polul Nord va deveni staţiune de băi termale, ozonul va fi vîndut în conserve, schiatul pe zăpadă va deveni istorie, vom secătui planeta de resurse, de apă, de viaţă şi, în general, civilizaţia noastră europo-americano-centristă este sortită extincţiei. Vom deveni o colonie chineză. Ni se dau termene, ne sînt înfățișate date, statistici, consecinţe şi ni se vorbește despre responsabilităţi – ale noastre. Iar climatologii, ecolo-vegetarienii şi antiglobaliștii ne tot repetă previziunea, fiecare trib cu mijloace specifice. Putem să nu-i credem pe oamenii de știință?

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Românca desemnată „Omul anului“ în Anglia. Cristina este șoferiță de autobuz în orășelul Hertford. „Ne face ziua mai frumoasă“
O șoferiță de autobuz, originară din București, a primit titlul „Omul anului”, acordat de o comunitate din Anglia. Cristina a întrunit cele mai multe voturi din partea membrilor comunității.
image
Tiramisu alb, un desert spectaculos, cu succes garantat. Secretul prăjiturii cu gust demențial
Nu doar că este delicios, ci este și simplu de făcut. Tiramisu alb este desertul de care nu te mai saturi. Rețeta necesită doar câteva ingrediente și multă răbdare, pentru că se servește a doua zi. Dacă este ținut la rece 24 de ore, rezultatul va fi unul spectaculos.
image
Cine este doctorița înjunghiată mortal în Franța. Tânăra se pregătea pentru rezidențiat
O tânără româncă, care se afla în Franța pentru a-și pregăti rezidențiatul, a fost descoperită moartă într-un apartament. Tragedia s-a petrecut în orașul Amiens, într-un apartament închiriat de ea prin platforma Airbnb.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic