Memento Alexandru Paleologu

Publicat în Dilema Veche nr. 789 din 4-10 aprilie 2019
Presa rom├óneasc─â de ieri ┼či azi jpeg

Amintirea lui Alexandru Paleologu (ÔÇ×conuÔÇÖ AlecuÔÇť pentru sufletul meuÔÇŽ) e multicolor─â, suculent─â, plin─â de umor ╚Öi melancolie. O efigie a firescului, a inclasabilului, a noble╚Ťii ╚Öi a cordialit─â╚Ťii. ├Änt├«lnirea cu el face parte din seria ├«nt├«lnirilor norocoase de care am avut parte, prin jocul binevoitor al destinului, ├«n anii mei de forma╚Ťie. N a fost vorba de ÔÇ×pedagogieÔÇť, ├«n sens clasic: conuÔÇÖ Alecu nu modela prin manevre didactice, ci prin iradiere, prin felul s─âu de a fi. Admira╚Ťia se transforma, de aceea, destul de rapid, ├«n iubire convivial─â, ├«n bun─â-dispozi╚Ťie boiereasc─â. C├«ndva, va trebui s─â inventariez ╚Öi s─â consemnez anecdotica sapien╚Ťial─â a ├«nt├«lnirilor pe care le-am avut cu Alexandru Paleologu, atmosfera destins─â (dar f─âr─â gesticula╚Ťie frivol─â, f─âr─â euforie decorativ─â) a dialogului cu el. C├«te ceva am povestit deja sau am preluat din povestirile altora. A╚Ö face, ├«ntre altele, un discurs amplu despre ceea ce mi se pare a fi axa amplasamentului spiritual ╚Öi existen╚Ťial al conului Alecu, un enun╚Ť atotcuprinz─âtor al filosofiei sale de via╚Ť─â: ÔÇ×Credin╚Ť─â ├«n Dumnezeu ╚Öi-n rest ÔÇô relativism total!ÔÇť. Un fel de a spune c─â nu p─âc─âtuim, cum se ├«nt├«mpl─â ├«n veacul seculariz─ârii, prin evacuarea Absolutului din via╚Ťa zilnic─â, ci, mai cur├«nd, prin infla╚Ťia unor absoluturi secunde, prin monumentalizarea retoric─â, abuziv─â, a oric─ârei op╚Ťiuni lume╚Öti, prin dizolvarea cerului ├«n aburul factice al micilor pasiuni private: absolutul repetitiv al amorului profan, absolutul profesiei, al carierei de succes, al orgoliului personal, al gloriei sublunare. Toate ÔÇô ocult├«nd Absolutul ├Änsu╚Öi. Absolutul ├Änsu╚Öi devine relativ, c├«nd relativitatea p─âm├«nteasc─â e convertit─â ├«n Absolut, ocup├«nd, f─âr─â rest, scena vie╚Ťii individuale. Cum ar fi spus Jung, proliferarea cuvintelor sf├«r╚Öe╚Öte prin a adumbri Cuv├«ntul. Absolutul adev─ârat suspend─â absolutiz─ârile arbitrare, fudulia judec─ârii aproapelui, vanitatea certitudinilor indemolabile. Nu e vorba, ├«n spusa domnului Paleologu, despre o victorie postmodern─â a unui relativism devenit doctrin─â. E vorba despre faptul c─â singura justificare realist─â a relativismului este p─âstrarea la v├«rf, ├«n centru, a Absolutului unic, reper inconturnabil, sens ╚Öi orientare, criteriu inamovibil al ordinii lumii. De ├«ndat─â ce ai fixat privirea asupra acestui unic Absolut, tot restul devine o procesiune de ÔÇ×relativit─â╚ŤiÔÇť acceptabile. A╚Öadar: ÔÇ×Credin╚Ť─â ├«n Dumnezeu ╚Öi-n rest ÔÇô relativism total!ÔÇť.

La ceas aniversar, am g─âsit un text, scris ├«n 1984, ca reac╚Ťie la comentariul unei tinere (pe-atunci) prietene, care ├«l caracterizase pe Alexandru Paleologu drept un ,,cultural de contactÔÇť, nu de ,,atacÔÇť. M-am gr─âbit s─â temperez aceast─â ÔÇ×radicalitateÔÇť juvenil-critic─â, suger├«nd un portret ceva mai nuan╚Ťat al celui vizat. Iat─â textul meu de-atunci, pe care ├«l ofer cititorului de azi, ca pe o re├«nnoit─â declara╚Ťie de dragoste pentru unul dintre fermec─âtorii mei mae╚Ötri:

(ÔÇŽ) Mai ├«nt├«i, ├«nd─âr─âtul domnului Paleologu s-au adunat c├«╚Ťiva ani buni de via╚Ť─â, mai mul╚Ťi dec├«t ai no╚Ötri, ╚Öi tr─âi╚Ťi f─âr─â jum─ât─â╚Ťi de m─âsur─â: a vegheat mai multe nop╚Ťi dec├«t noi, a stat ,,subt obrocÔÇť, a supravie╚Ťuit c├«torva prieteni ╚Öi c├«torva iubite. A pl├«ns, cum singur poveste╚Öte, citindu-i pe Tolstoi ╚Öi pe al╚Ťii, ╚Öi a avut ceva viu de spus cui a vrut s─â-l asculte. Pe scurt, a trecut prin via╚Ťa noastr─â literar─â, sau prin via╚Ťa noastr─â pur ╚Öi simplu, cu farmec, cu pana╚Ö, ╚Ötiind bine gramatica ╚Öi eticheta, ├«mpotriva unei ambian╚Ťe din ce ├«n ce mai fruste. Pe urm─â, noi ─â╚Ötia ,,mai tineriÔÇť trebuie s─â judec─âm totul contextual. Alecu ├«n sine e o problem─â a Judec─â╚Ťii de Apoi sau a taclalei ╚Öoptite ├«ntre patru ochi. Dar Alecu, ├«n ambian╚Ťa rom├óneasc─â de azi, e o instan╚Ť─â la care nu avem voie s─â ne raport─âm prin spirit critic dec├«t ├«n subsidiar, ├«n treac─ât sau mai bine deloc. De ce? Fiindc─â nu avem altul ca el ╚Öi fiindc─â e simbolul unui univers pe care, dac─â ├«l uit─âm, pierdem cei ╚Öapte ani de-acas─â ai bunei-cuviin╚Ťe intelectuale. Putem bomb─âni ├«n sinea noastr─â orice. Dar: ├«ntr-o lume sufocat─â de lips─â de educa╚Ťie ├«n cel mai bun caz pitoreasc─â, conuÔÇÖ Alecu repune ├«n drepturi cultul ceremoniei: ne ├«nva╚Ť─â cum se pre╚Ťuie╚Öte un amic ╚Öi cum se salut─â un potrivnic, cum se arunc─â m─ânu╚Öa ╚Öi cum se ridic─â m─ânu╚Öa, cum se ├«njur─â cu amenitate, cum se tace, cum se risc─â f─âr─â bravad─â, cum se ╚Ťine o f─âg─âduin╚Ť─â, cum se vorbe╚Öte fran╚Ťuze╚Öte, cum se mimeaz─â naturale╚Ťea, cum se ob╚Ťine galanteria f─âr─â vulgaritate, cum se z├«mbe╚Öte interlocutorului c├«nd e idiot, cum se prime╚Öte o ├«nfr├«ngere, cum se trece sub t─âcere o victorie, cum se st─â la mas─â, cum se suport─â canicula f─âr─â transpira╚Ťie, cum se p─âstreaz─â ÔÇô ├«n praful verii ÔÇô albul c─âm─â╚Öii ╚Öi c├«te ╚Öi mai c├«te asemenea delicatese anexe, dar esen╚Ťiale, care, f─âr─â a ╚Ťine loc de con╚Ťinut, pot da omului ╚Öi unei epoci ├«ntregi m─âcar o aparen╚Ť─â de onorabilitate. De aceea ├«l iubesc pe ConuÔÇÖ Alecu! E ultima reveren╚Ť─â pe care o face veacului nostru boierimea autohton─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.